Stiinta masuratorilor terestre constituie un domeniu vast si variat de activitate care are ca obiect totalitatea operatiilor de teren si calcule in vederea determinarii si reprezentarii pe plan intr-o anumita proiectie si la o anumita scara a suprafetei terestre. Din stiinta masuratorilor terestre, face parte si topografia, care este cea mai veche disciplina.
Din punct de vedere etimologic, denumirea de topografie deriva din cuvintele grecesti topos = loc si graphein = descriere. Topografia se ocupa deci cu reprezentarea pe suprafete plane a unei portiuni din teren sau chiar a intregii scoarte terestre, in scopul obtinerii unui plan sau a unei harti topografice. Intre planul topografic realizat si portiunea de teren reprezentata, trebuie sa existe o corespondenta biunivoca astfel incat elementele din teren sa poata fi usor recunoscute pe plan, cat si invers, atat ca marime cat si ca forma si continut.
Planurile si hartile topografice sunt considerate ca fiind proiectii ortogonale ale tuturor detaliilor topografice din teren pe un plan orizontal. Detaliile topografice se impart in doua categorii:
- detalii topografice naturale (forme de relief, cursuri de apa, paduri, etc.);
- detalii topografice artificiale - create de catre om (cladiri, cai de comunicatie, etc.).
Pentru reprezentarea pe plan a unui detaliu topografic este necesar ca acesta sa fie descompus in puncte caracteristice. Punctele caracteristice sunt punctele in care conturul ce delimiteaza detaliul topografic isi schimba directia.
De exemplu, pentru reprezentarea pe plan a unei cladiri este necesar ca prin masuratori si prin prelucrarea acestora sa se determine pozitia in spatiu (atat plan cat si pe inaltime) a celor patru puncte caracteristice. Pentru exemplul luat, acestea reprezinta colturile cladirii.
Asupra detaliilor topografice se fac o serie de observatii numite masuratori topografice din care se obtin elementele de reprezentare pe plan. Reprezentarea topografica se face cu ajutorul semnelor conventionale deoarece distantele din teren trebuie micsorate la o anumita scara, in functie de marimea suprafetei ce trebuie raportata pe plan.
Totalitatea operatiilor formate din masuratori, prelucrarea acestora si apoi raportarea lor in scopul obtinerii unui plan topografic, se numeste ridicare topografica.
Pe baza hartilor topografice sunt intocmite proiectele privind sistematizarea localitatilor, proiecte pentru constructii civile, etc. Transpunerea acestor proiecte in teren constituie asa numita topografie aplicata (inginereasca).
Cu topografia sunt inrudite o serie de discipline ca:
- astronomia geodezica - se ocupa cu determinarea coordonatelor geografice prin masuratori efectuate asupra astrelor;
- geodezia - se ocupa cu determinarea formei si dimensiunilor globului terestru, determinand pozitia unor puncte constituite in retele de triangulatie, ce strabat suprafata globului. In masuratorile si calculele facute de catre geodezi, se ia in considerare efectul de curbura al suprafetei terestre;
- fotogrametria - se ocupa cu intocmirea planurilor topografice pe baza exploatarii unor cupluri de fotografii aeriene sau terestre, numite fotograme;
- cartografia - se ocupa cu studiul sistemelor de proiectie a elementelor din teren pe plan, astfel incat reprezentarea acestora sa se faca cu deformatii minime de unghiuri si distante;
- topografia miniera - se ocupa cu reprezentarea pe planuri si harti, a complexului de lucrari miniere din cadrul unei mine sau a unei cariere.
1.2.Forma si dimensiunile Pamantului
Pamantul, desi prezinta mari denivelari datorita formelor de relief, are forma unei sfere usor turtita la poli. Denivelarile reliefului sunt importante: cota altimetrica maxima: Everest - 8.848 m (Himalaya) si cota batimetrica maxima - 11.033 m (Insulele Mariane). Totusi aceste denivelari raportate la scara globului sunt aproape neglijabile. Astfel daca Pamantul ar fi reprezentat printr-un glob cu diametrul de 1m, atunci cea mai mare inaltime terestra ar avea 0,7mm.
Sfera usor turtita la poli cu care poate fi aproximat globul terestru se numeste geoid si acesta este imaginat ca fiind obtinut prin prelungirea pe sub continente a suprafetei marilor si oceanelor in starea lor linistita.
Topografie generala si elemente de topografie miniera
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
