Toata viata noastra se desfasoara intr-un spatiu definit, dar putina lume este interesata sa cunoasca, sa inteleaga ce este spatiul. Intuitiv, oricine gandeste stie ca lumea materiala e facuta din obiecte vii sau neinsufletite, de compozitii diferite, in stari diferite (solide, lichide, gazoase...), cu duritatea deosebita, toate avand cate o forma, un anume volum. Toate sunt asezate unele langa altele ca piesele unui "puzzle" si in felul acesta construiesc spatiul. Dar, fara suportul progreselor recente ale stiintelor exacte, omul a perceput zeci de mii de ani lumea drept un spatiu limitat (finit) cuprins intre Pamant si Cer fara a intui relativitatea pozitionarii pe care Blaise Pascal a sintetizat-o astfel: "Lumea este ca o sfera al carei centru e pretutindeni si ale carei margini nu se afla nicaieri".
E limpede pentru oricine ca spatiul este un produs sau un atribut al lumii materiale, iar specia umana a simtit nevoia sa caute modalitati de reprezentare adecvate, care sa permita stocarea informatiei intr-o forma inteligibila pe care semenii sa o poata utiliza, sau chiar perfectiona..
Mintea omeneasca a simtit nevoia sa faca ordine in acest spatiu si de aceea a trebuit sa descrie formele obiectelor din Univers, sa le masoare, sa stabileasca directii si sa precizeze distante.
Prima reprezentare cartografica (6200 i.c) descoperita la Catal Hyuc (Anatolia)
Astfel, de mii de ani omul a inceput sa schiteze limitele universului sau de cunoastere din nevoia de a preciza frontierele teritoriului sau, deprindere pe care o pastreaza si astazi . Ulterior, motivatii de ordin teoretic dar mai ales de ordin pragmatic, au dus la inventarea si dezvoltarea geometriei pe o baza, de asta data stiintifica, axiomatica (pornind de la postulatele lui Euclid), geometrie care formaliza ceea ce omul a descoperit pe cale intuitiva.
USAMV-FIFIM 2012-2013
Alexandru Badea -Modelare cartografica-Note de curs- 5
Tablita de lut pe care este figurat planul cetatii Nippur din Mesopotamia ) sec.XIII i.c.
De fapt, doar necesitatea a impus harta ca mijloc de delimitare, aceasta devenind ceva mai tarziu un instrument de neinlocuit - obligatoriu in actul decizional - si de actiune concreta in vederea amenajarii de la nivel de detaliu pana la nivel de regiune.
Intuitiv, omul a inventat un spatiu topologic, metric (pe care se poate defini o distanta) cu o organizare tridimensionala si cu proprietatile care ulterior vor caracteriza spatiile euclidiene. De asemenea a stabilit, tot intuitiv, ca proprietatile metrice sunt aceleasi in orice punct al spatiului (spatiul metric izomorf).
Reprezentarea precisa a realitatii, atat cat civilizatia tehnica aprecia ca o cunoaste, harta a fost mult timp tributara imaginarului si inovatiei, bineinteles cu gradul de subiectivism asociat. Odata cu aparitia baloanelor, apoi a avioanelor si, astazi, a satelitilor, sarcina de analiza a cartografiei s-a simplificat prin posibilitatea de viziune globala asupra fenomenelor. Practic, cartografia se regaseste modificata in substanta sa, fara a putea preciza care sunt limitele sale de dezvoltare viitoare.
Toata viata noastra se desfasoara intr-un spatiu definit, dar putina lume este interesata sa cunoasca, sa inteleaga ce este spatiul. Intuitiv, oricine gandeste stie ca lumea materiala e facuta din obiecte vii sau neinsufletite, de compozitii diferite, in stari diferite (solide, lichide, gazoase...), cu duritatea deosebita, toate avand cate o forma, un anume volum. Toate sunt asezate unele langa altele ca piesele unui "puzzle" si in felul acesta construiesc spatiul. Dar, fara suportul progreselor recente ale stiintelor exacte, omul a perceput zeci de mii de ani lumea drept un spatiu limitat (finit) cuprins intre Pamant si Cer fara a intui relativitatea pozitionarii pe care Blaise Pascal a sintetizat-o astfel: "Lumea este ca o sfera al carei centru e pretutindeni si ale carei margini nu se afla nicaieri".
E limpede pentru oricine ca spatiul este un produs sau un atribut al lumii materiale, iar specia umana a simtit nevoia sa caute modalitati de reprezentare adecvate, care sa permita stocarea informatiei intr-o forma inteligibila pe care semenii sa o poata utiliza, sau chiar perfectiona..
Mintea omeneasca a simtit nevoia sa faca ordine in acest spatiu si de aceea a trebuit sa descrie formele obiectelor din Univers, sa le masoare, sa stabileasca directii si sa precizeze distante.
Prima reprezentare cartografica (6200 i.c) descoperita la Catal Hyuc (Anatolia)
Astfel, de mii de ani omul a inceput sa schiteze limitele universului sau de cunoastere din nevoia de a preciza frontierele teritoriului sau, deprindere pe care o pastreaza si astazi . Ulterior, motivatii de ordin teoretic dar mai ales de ordin pragmatic, au dus la inventarea si dezvoltarea geometriei pe o baza, de asta data stiintifica, axiomatica (pornind de la postulatele lui Euclid), geometrie care formaliza ceea ce omul a descoperit pe cale intuitiva.
USAMV-FIFIM 2012-2013
Alexandru Badea -Modelare cartografica-Note de curs- 5
Tablita de lut pe care este figurat planul cetatii Nippur din Mesopotamia ) sec.XIII i.c.
De fapt, doar necesitatea a impus harta ca mijloc de delimitare, aceasta devenind ceva mai tarziu un instrument de neinlocuit - obligatoriu in actul decizional - si de actiune concreta in vederea amenajarii de la nivel de detaliu pana la nivel de regiune.
Intuitiv, omul a inventat un spatiu topologic, metric (pe care se poate defini o distanta) cu o organizare tridimensionala si cu proprietatile care ulterior vor caracteriza spatiile euclidiene. De asemenea a stabilit, tot intuitiv, ca proprietatile metrice sunt aceleasi in orice punct al spatiului (spatiul metric izomorf).
Reprezentarea precisa a realitatii, atat BALACEANU-STOLNICI, C-tin.(1995)
"Dialoguri despre cele vazute si cele nevazute", Ed.Harisma, Bucuresti
2.
COTET P. (1954)
"Metode de reprezentari cartografice", Edit. Tehnica, Bucuresti,
3.
DIDON E. (1990)
"Systemes d'Information Geographique, concepts, fonctions, applications". CEMAGREF/ENGREF, Montpellier.
4.
DONISA V., DONISA I. (1998)
"Dictionar explicativ de Teledetectie si Sisteme Informationale Geografice", Ed. Junimea, Iasi
5.
FOIN P. (1983)
"Cartographie topographique et thematique", Paradigme, Caen,
6.
GRIGORE M. (1979)
"Reprezentarea grafica si cartografica a formelor de relief", Ed.Academiei RSR, Bucuresti,
7.
GRUMAZESCU H., (1970)
"Reprezentarea cartografica a regiunilor geografice la diferite scari", Stud.Cerc. G.G.G. - Geogr., XVII,1.
8.
LASSALLE T. (1990)
"CARTOGRAPHIE, 4000 ans d'aventure et de passion", IGN, Ed. Nathan, Paris, France
9.
WINKLER P. (1997)
"Sattelite Data for Map Updating at the Threshold of XXI. Century". Proceedings Eurisy Colloquium Earth Observation and the Environment, Budapest, Hungary, 15-16 May 1997
10.
xxx (1927 - 1976)
"Atlas Republica Socialista Romania", Edit. Academiei Bucuresti.
11.
xxx (1966)
" Atlas de semne conventionale pentru planurile topografice la scarile 1:5000 si 1:10000", CSA-DGFFOT, Bucuresti
12.
xxx (1981)
"Norme tehnice pentru intocmirea planului topografic de baza la scarile 1:2000, 1:5000 si 1:10000", MAIA, CMDPABucuresti
13.
MARTEL C. (199)
Developpement d'un cadre theorique pour la gestion des representations multiples dans les bases de donnees spatiales, Memoire de M.Sc., Faculte de foresterie et de geomatique, Universite Laval, 128p.
14.
BERTIN J (1967)
Semiologie graphique, , Gauthiers-Villars, Paris
15.
BERTIN J. (1977)
Le graphique et le traitement graphique de l'information, Flammarion, Pariscat civilizatia tehnica aprecia ca o cunoaste, harta a fost mult timp tributara imaginarului si inovatiei, bineinteles cu gradul de subiectivism asociat. Odata cu aparitia baloanelor, apoi a avioanelor si, astazi, a satelitilor, sarcina de analiza a cartografiei s-a simplificat prin posibilitatea de viziune globala asupra fenomenelor. Practic, cartografia se regaseste modificata in substanta sa, fara a putea preciza care sunt limitele sale de dezvoltare viitoare.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
