Instalații încălzire

Disciplina "Instalatii de alimentare cu caldura" adresata studentilor filierei IEPA, vor primi cunostintele necesare cunoasterii energeticii cladirilor, abordand doua directii:

- cunoasterea echipamentelor de produce si utilizare a energiei termice;

- impactul energiei termice asupra mediului inconjurator.

Instalatiile de alimentare cu caldura sunt analizate dupa urmatoarea structura:

a. Surse de energie termica

- pentru agenti termici cu parametrii ridicati

- pentru agenti termici cu parametrii moderati

b. Retele de transport si distributie a agentilor termici

- pentru agenti termici cu parametrii ridicati

- pentru agenti termici cu parametrii moderati

c. Instalatii interioare de distributie a agentilor termici la consumatori.

Analizele ecologice urmaresc stabilirea impactului acestor instalatii asupra mediului in doua etape:

- analiza instalatiilor proiectate, prin studii de impact ce vor fi valorificate prin acorduri de mediu si in final autorizatie de constructie;

- analiza instalatiilor existente, prin "Bilanturi de mediu" in vederea eliberarii autorizatiei de functionare.

In ambele cazuri; vor fi analizate componentele instalatiilor capabile sa genereze risc tehnologic cu implicatii majore asupra mediului inconjurator.

1.2.Consideratiuni energetice mondiale

Provocarea pe care o constituie criza de energie-reala sau imaginara-in spatiul stiintei, economiei si politicii actuale, aminteste printr-o similitudine izbitoare de epocile revolutionare din domeniul cunoasterii, al tehnicii si al tehnologiei in special.

Retrospectiv, evolutia energeticii dezvaluie o proportionalitate directa intre consumul de energie pe locuitor si venitul national al unei tari. Iata de exemplu, in Norvegia exista un consum de 25.000 KWh/an, loc., ceea ce echivaleaza cu consumul a 3000 de cambogieni, iar la o medie mondiala de 2.207 KWh/an. loc., este echivalent cu consumul a 11 cetateni ai globului, 2 cetateni elvetieni, 4 francezi iar transporturile reprezinta 50% din consumul de hidrocarburi.

Modelele si scenariile viitoarelor decenii, aflate in curs de definitivare, au in vedere realizarea unor programe de cercetare - dezvoltare menite sa asigure inlocuirea treptata a surselor clasice de energie, introducerea si generalizarea tehnologiilor mai eficiente si antipoluante.

In ultima instanta, criza energetica nu a survenit din cauza penuriei produselor minerale si nici a pericolului epuizarii lor imediate ci in special, din pricina raportului inechitabil dintre pretul materiilor prime si al produselor manufacturate, in favoarea celor din urma.

Prin implicatiile pe care l-au antrenat, socul energetic a produs suficiente emotii, demonstrand ca societatea moderna se poate adapta relativ usor la urcarea constanta a preturilor, dar devine vulnerabila la reducerea brusca a livrarilor fizice, mai ales a produselor energetice.

Pe plan economic, ar fi de mentionat, in primul rand, reducerea cu 2 3% a ratei de crestere a produsului national brut al tarilor industrializate.

Pe plan social, reducerea produsului national brut a determinat o crestere a ratei somajului cu 4 5% si o scadere a nivelului de trai, declansand puternice convulsii sociale.

Evolutia evenimentelor a demonstrat ca solutionarea viabila a crizei energetice implica si o serie de restructurari institutionale si sociale radicale, modificarea stilului de viata al individului, a valorilor acceptate si aptitudinilor acesteia.

Pentru depasirea momentelor conjucturale generate de criza energetica, majoritatea statelor si-au impus