Curs tehnologie 2 - construcții civile

Betonul de ciment, simplu, armat sau precomprimat, monolit sau prefabricat, este astăzi unul dintre materialele de construcţii cu cea mai largă utilizare pentru realizarea structurilor de rezistenţă a numeroase tipuri de construcţii, de la clădiri până la construcţii inginereşti.

Betonul proaspăt, din momentul contactului cimentului cu apa la preparare (la amestecarea componenţilor uscaţi cu apa) şi până la începerea prizei cimentului, se prezintă ca o pastă care poate lua forma şi dimensiunile proiectate pentru elementele sau subansamblurile structurale de construcţii, după introducerea şi compactarea sa, în cofraje.

Definitie. Cofrajele sînt construcţii auxiliare, de cele mai multe ori provizorii, care au rolul de a da betonului proaspăt turnat forma, dimensiunile, aspectul suprafeţei şi poziţia în spaţiu proiectate pentru elemente şi subansambluri structurale de construcţii din beton, beton armat şi beton precomprimat, şi de a susţine betonul pe timpul întăririi sale, pînă cînd acesta atinge rezistenţele mecanice care să facă posibilă decofrarea.

Un procedeu tehnologic de cofrare corect din punct de vedere tehnic şi economic, proiectat pentru realizarea unor elemente sau subansambluri structurale de construcţii din beton monolit, poate influenţa semnificativ procesul tehnologic complex de betonare, după cum un proces tehnologic complex de betonare, proiectat corect din punct de vedere tehnic şi economic, poate influenţa adoptarea procedeului de cofrare potrivit, atât ca alcătuire generală şi de detaliu, cât şi ca mod de utilizare.

Această influenţă reciprocă între procedeul de cofrare şi procesul tehnologic de betonare se manifestă alături de o multitudine de alţi factori care determină calitatea, durabilitatea şi eficienţa economică a structurilor din beton monolit.

Deşi sunt construcţii auxiliare şi îndeplinesc un rol temporar, pe o perioadă determinată din timpul de realizare a unei structuri din beton, costul cofrajelor (materiale şi forţe de muncă) poate ajunge de la 20% la 60% din costul total al lucrării din beton monolit, iar consumul de forţe de muncă pentru lucrările de cofrare poate ajunge de la 40% la 60% din consumul total de forţe de muncă necesar pentru executarea întregii lucrări din beton monolit (cofraje, armături, beton).