CAPITOLUL 1
NOŢIUNI INTRODUCTIVE
Realizarea unei construcţii necesită de obicei implicarea unui număr mare de organizaţii, firme şi persoane individuale.
În prima fază sunt implicaţi arhitecţii şi inginerii proiectanţi autorizaţi, care execută proiectul. Acest proiect constă dintr-un număr de piese scrise şi desenate, care se realizează în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu dorinţele beneficiarului construcţiei.
1.1 Clasificarea construcţiilor
A. Din punct de vedere funcţional construcţiile se pot împărţi în două grupe mari:
- clădirile – sunt construcţiile care au rolul de a proteja faţă de factorii agresivi din mediul înconjurător, oamenii, animalele, plantele sau produsele creaţiei şi muncii omului;
- construcţiile inginereşti – toate celelalte tipuri de construcţii, cum ar fi: căi de comunicaţie, construcţii hidrotehnice, turnuri, antene, rezervoare, estacade, coşuri de fum, etc.
Clădirile se împart la rândul lor în:
- clădiri civile – locuinţe individuale sau colective, construcţii publice şi administrative, construcţii sociale şi culturale, lăcaşele de cult
- clădiri industriale – hale de producţie, ateliere, depozite industriale, etc
- clădiri agricole – construcţii pentru producţia vegetală, construcţii zootehnice, depozite de produse agricole, etc.
În limbajul curent actual termenul de “clădire” este înlocuit cu termenul de “construcţie”, de aceea, în scopul evitării confuziilor, vom utiliza în continuare denumirea de “construcţii civile, industriale şi agricole”, pentru tipurile respective de clădiri.
B. Din punct de vedere structural
- construcţii cu structură de rezistenţă din pereţi portanţi
- construcţii cu structură de rezistenţă din stâlpi şi grinzi (cadre)
- construcţii cu structură de rezistenţă din arce şi plăci curbe subţiri
- construcţii cu structură mixtă
C. Din punct de vedere al materialului de construcţie utilizat
- construcţii din lemn
- construcţii metalice
- construcţii din beton armat
- construcţii din zidărie
- construcţii mixte: zidărie-lemn, zidărie-beton armat, beton-metal, etc
D. Din punct de vedere al rigidităţii elementelor verticale
- construcţii cu structură elastică – stâlpii sunt elementele verticale de susţinere; au flexibilitate ridicată, se deformează în anumite limite sub acţiunea forţelor orizontale
- construcţii cu structură semirigidă – doar o parte a încărcărilor orizontale sunt preluate de stâlpi flexibili; tot în această categorie intră şi construcţiile cu tub sau miez central rigid şi planşee în consolă, cu cabluri sau sprijinite pe stâlpi elastici
- construcţii cu structură rigidă – au ca elemente de susţinere verticale pereţii care sunt rigizi şi nu permit apariţia deformaţiilor sub acţiunea forţelor orizontale
- construcţii cu structură rigidă şi partea inferioară elastică – sunt realizate cu stâlpi de susţinere la partea inferioară pentru a permite crearea unor spaţii mari deschise; la nivelurile superioare stâlpii sunt înlocuiţi cu pereţi portanţi
Fig.1.1 Construcţii cu structură elastică (a), semirigidă (b) şi rigidă (c)
E. Din punct de vedere al modului de execuţie
- construcţii cu structură monolită – se execută în întregime pe şantier; au avantajul unei bune legări şi continuităţi între elemente, dar sunt mai scumpe
- construcţii cu structură prefabricată – se execută în cea mai mare parte în ateliere de producţie; trebuie acordată o atenţie deosebită la montajul elementelor prefabricate şi la asigurarea continuităţii
- construcţii cu structură parţial prefabricată – o parte a structurii se realizează pe şantier şi o parte se realizează în atelier
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
