I. Notiuni Fundamentale.
Atomul este cea mai mica parte a unui element chimic. El este capabil sa intre in combinatii chimice. S-a ajuns la concluzia ca atomul, schematic, este o formatiune complexa alcatuit din :
Nucleu - care la randul lui este format din nucleoni strans legati intre ei. Nucleonii sunt de 2 tipuri : Neutroni (corpusculi electric neutrii) si protoni ( particule purtatoare sarcina elementara pozitiva). Asadar sarcina pozitiva a nucleului este data de sarcina protonilor sai.
Invelis de electroni - format din electroni care graviteaza in jurul nucleului. Electronii sunt particule purtatoare de sarcina elementare negativa.
Schrodinger a stabilit ecuatia de propagare a unei unde asociata unui electron in miscare, sub forma unor ecuatii diferentiale unde intervine o functie (Csi).
Ecuatia lui Schrodinger este :
Orbitalul este reprezentat conventional, printr-o suprafata inchisa limitand volumul in care probabilitatea de prezenta a electronului este de 0,95.
Fiecare solutie a ecuatiei lui Schrodinger(csi)n,l,m poarta numele de orbital atomic si depinde de 3 numere intregi n,l,m numite si numere cuantice.
n - este numarul cuantic principal ce poate lua valorile 1,2... si este in dependenta cu energia straturilor electronice( pentru n= 1 => stratul K, pentru n = 2 => stratul L)
l - este numarul cuantic secundar (azimutal) si poate lua valori intregi cuprinse intre 0,1,.... n-1 . Valoarea lui l indica numarul de substraturi dintr-un strat precum si geometria orbitalilor din substrat. Asadar pentru l= 0 => orbitali cu geometrie sferica numiti orbitali s. Pentru l = 1 => orbitali cu geometrie bilobara numiti orbitali p. Pentru l >2 => orbitali cu geometrii complicate si caracter directional.
m - este numarul cuantic magnetic ce poate lua valorile - l ...o... + l si reprezinta numarul de orientari posibile ale unui atom, supus unui camp magnetic exterior.
Cel de a-l patrulea numar cuantic, numarul cuantic de spin care poate lua valori ms = -+1/2 si caracterizeaza miscarea de rotatie a electronului in jurul axei proprii.
Energia de Ionizare (I) reprezinta energia necesara a unui atom de a indeparta unul doi sau 3 electroni din atomul aflat in stare gazoasa. In urma ionizarii se obtin ioni ca : Na +, K+, Mg +2, Ca +2, Al + 3 ce au configuratii stabile pozitive.
Afinitatea electronica (A) - caracterizeaza aptitudinea unui atom de a capta unul doi sau 3 electroni si se masoara prin energia degajata de catre atom in acest proces. Cu cat energia degajata de catre atom este mai mare cu atat afinitatea este mai mare.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.