Să privim clădirea ca un sistem complex existent a cărei destinaţie, „istorie” şi stare o putem cunoaşte prin FIŞA DE ANALIZĂ- TERMICĂ ŞI ENERGETICĂ, cu doza de subiectivitate proprie documentelor de acest gen, completate de oameni.
Acest sistem urmează să-l apreciem cantitativ şi calitativ, ă-l certificăm, să-l notăm după nişte reguli prestabilite, sub forma unor legi, metodologii, standarde, normative, ghiduri, etc. Concluziile enunţate pe baza documentelor de mai sus oferă posibilitatea şi dreptul (celui atestat) să formuleze „judecăţi de valoare” care au importanţă juridico – administrativă şi organizatorică. Aceste concluzii sub formă scrisă sunt cuprinse în DOSARUL DE EXPERTIZĂ ENERGETICĂ care are în final un CERTIFICAT DE PERFORMANŢĂ ENERGETICĂ.
Apoi formulăm nişte recomandări (eventual pe variante) privind scenariul de intervenţie pentru modernizarea energetică, prin care dorim să îmbunătăţim performanţele termice şi energetice ale clădirii şi a instalaţiilor aferente. Aceste recomandări sub formă scrisă vor constitui AUDITUL ENERGETIC AL CLĂDIRII. Acest scenariu aplicat construcţiei în cauză – clădire cu o destinaţie, istorie şi stare – va avea următoarele componente:
-certe: - caracteristici fizice măsurabile
- caracteristici economice – costuri (cu materiale, manoperă, utilaj)
-incerte: - caracteristici fizice estimate, apreciate, dar impuse de normative pentru a face unitară „regula jocului” în faza de proiectare a scenariului (ex: penalizările acordate clădirii)
- caracteristici economice care provin din afara sistemului nostru analizat – costul unităţii de energie furnizată, rata anuală de creştere a acestui cost, rata de depreciere a monedei (inflaţia).
În faza de aplicare a scenariului incertitudinea de fiabilitate provine din faptul că documentele scenariului proiectat, cu anumite ipoteze adoptate, ajung să fie realizate concret pe teren de către alţii, într-un alt context cu o pricepere, un interes şi o calitate pe care auditorul atestat, respectiv beneficiarul mai greu o poate controla.
(Notă: pentru calitatea execuţiei acestor lucrări este indispensabil un diriginte de şantier, care de asemeni este atestat pentru lucrări de modernizare energetică.)
Într-o altă ordine de idei, să urmărim consumul de energie. În principiu, consumul de energie al unei clădiri are componente din: încălzire, apă caldă de consum, ventilare – climatizare, iluminat, echipamente electrice funcţionale. Aceste consumuri sunt influenţate semnificativ de performanţele termo – energetice, prin capacitatea de „frânare” a pierderilor de energie ale elementelor de construcţii cu precădere din anvelopa clădirii. Consumurile, deasemeni, sunt influenţate şi de alte aspecte, cum ar fi:
• importanţa încăperilor încălzite
• mediul adiacent acestora – vecinătăţi, formă, climat, altitudine
• opţiunile ocupanţilor în materie de confort şi economie
• posibilităţi de intervenţie directă sau indirectă asupra gestiunii propriilor instalaţii prin reglajul şi programarea acestora.
Comportamentul fiabil în timp a componentelor constructive şi de instalaţii vizate de măsurile de modernizare, cât şi comportamentul (utilizatorilor) locatarilor clădirii, întăresc incertitudinile noastre şi ne determină să conştientizăm riscul din demersul acţiunilor de modernizare termo – energetică preconizate, risc pe care specialistul este chemat să o diminueze. Efectele acestor aspecte discutate pot genera:
• nerealizarea economiilor de energie presupuse prin modernizare
• întârzierea duratei de recuperare a investiţiei.
Astfel, consecinţă logică este pretenţia ca la adoptarea măsurilor de reabilitare – modernizare energetică a unei clădiri să se ţină seama de câţiva indicatori economici, într-o aşa zisă analiză a eficienţei economice în care măsurile recomandate să fie corelate cu posibilităţile financiare ale beneficiarilor.
În sensul celor amintite, se propun următorii INDICATORI ECONOMICI:
1. Modificarea (variaţia) valorii nete actualizate (ΔVNA(m)) [RON], aferentă investiţiei suplimentare datorită aplicării proiectului de reabilitare / modernizare energetică şi a economiei de energie rezultate în timp prin funcţionarea sistemului în noul context modernizat.
2. Durata de recuperare a investiţiei suplimentare (NR) [ani] din valoarea economiilor realizate, în urma aplicării proiectului măsurilor de modernizare energetică.
3. Costul unităţii de energie economisită (e) [RON/kwh], reprezentând raportul dintre valoarea investiţiei suplimentare de modernizare energetică şi economiile de energie realizate pe durata de recuperare.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
