Marimea valorii determinate prin incercari pentru o anumita rezistenta a betonului, poate prezenta variatie
in functie de viteza de cres tere a inca rcarii sau de forma si dimensiunile epruvetei. Aceasta variatie reprezinta numai o modificare aparenta a rezistentei, atat timp cat structura interna a materialului nu este afectata . Exista insa factori ce influenteaza asupra caracteristicilor structurale ale betonului, fiind dependenti de compozitia, punerea in opera, precum si varsta la care se realizeaza incercarea. Rezistentele mecanice ale betonului depind in primul rand de compozit ia amestecului adica de ciment, apa, agregate, eventual adaosuri. Ele sunt influent ate in mare ma sura de modul in care se realizeaza compactarea, tratarea si conditiile de pastrare dupa turnare.
3.4.1. Cimentul
Rezistenta betonului depinde in cea mai mare masura de rezistenta mortarului, acesta din urma fiind functie de calitatea, cantitatea si natura mineralogica a cimentului. In general, cimenturile de calitate superioara , mai fin ma cinate si cu un continut mai bogat in silicat tricalcic, asigura rezistente sporite betonului. Cresterea rezistent ei in functie de calitatea cimentului este mai accentuata la dozaje ridicate. Dozajul de ciment influenteaza in mai mica masura rezistenta la intindere decat pe cea la compresiune, prima crescand mai putin odata cu sporirea cantitatii de ciment, decat cea de a doua. La dozaje sporite, ca urmare a fenomenului de contract ie apar eforturi interioare ce pot conduce la o microfisurare in stadiu init ial; mics orand astfel capacitatea betonului de a prelua eforturi de intindere. Influent a favorabila a dozajului de ciment asupra rezistentei la intindere a betonului, se manifesta atat timp cat tensiunile produse de contract ie nu sunt atat de mari incat sa o micsoreze.
La un dozaj mai redus de ciment, influenta calitatii acestuia asupra rezistent ei la intindere este mai pronuntata decat la dozaje mai ridicate. Cimenturi de aceeasi marca si acelasi dozaj pot conduce la betoane de rezistente diferite in functie de natura mineralogica a cimentului. Ea influenteaza rezistentele betonului prin raportul dintre volumul componentei cristaline si cel al componentei gelice din structura pietrei de ciment. Cu cat cantitatea de compus i cristalini este mai mare in comparatie cu cea a compusilor gelici, cu atat rezistentele mecanice sunt mai mari.
3.4.2. Apa de amestecare
Intrucat, in marea majoritate a cazurilor, ruperea betonului se produce prin piatra de ciment, este necesar sa se obt ina o structura cat mai compacta si mai omogena a acestuia, lucru ce se poate realiza prin diminuarea cantitatii de apa libera din amestec. De regula influenta cantitatii de apa asupra rezistentei betonului se studiaza prin factorul A/C. Dependenta dintre rezistenta la compresiune s i raportul apa - ciment a fost studiata de Bolomey si skramtaev, care pentru cimenturi portland s i metalurgice si rapoarte A/C > 0,5 stabilesc o relatie intre cele doua ma rimi. Raportul apa - ciment influent eaza rezistent e le intindere intr-o masura mai redusa decat rezistent a la compresiune: R scade mai putin decat R odata cu sporirea factorului A/C. Valoarea maxima a rezistent ei la intindere se obtine pentru un raport A/C mai mare decat in cazul rezistentei la compresiune. Daca dozajul de ciment si agregatele raman aceleas i si variaza numai cantitatea de apa de amestecare, Se constata ca rezistentele maxime se obt in in domeniul de consistenta vartoasa. Este evidentiata deasemenea influenta modului de compactare. Din aceleasi diagrame se observa ca prin vibrare se asigura o compactare optima pentru un raport A/C mai mic. Pentru a se obt ine betonul cu rezistente cat mai mari, este necesar ca factorul A/C sa fie redus cat mai mult cu putinta incat sa asigure o lucrabilitate corespunzatoare mijloacelor de compactare folosite.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
