Propaganda

Manipulare şi propagandă

Trăim în era bănuielii. Scepticism, teamă, neîncredere. Sentimentele pe care le au cetăţenii în legătură cu mass media. Să ne amintim starea emoţională a experimentului în premieră mondială numit revoluţia română în direct. Măcelul de la Timişoara, genocidul celor 60.000 de români împuşcaţi. Apoi dezminţirile, refacerea adevărului. La fel şi cu Irakul, în legătură cu care opinia publică mondială s-a desumflat şi nu l-a mai susţinut pe Bush decât din raţiuni politice.

În zilele noastre redactorul şef nu mai cere ca o informaţie să fie adevărată, verificată din 3 surse, ci să fie interesantă, senzaţională. Este o cotitură în istoria informaţiei, mai ales că televiziunea dictează ordinea, face meniul zilei. Constrânsă să reziste, presa scrisă recreează emoţia, resimţită de telespectatori prin reportaje, mărturii, confesiuni care acţionează mai ales în registrul afectiv şi sentimental.

În plus, ziaristul este bombardat până la saturaţie de comunicate de presă, rapoarte, pliante, telefoane amiabile care îl mobilizează, îi umplu timpul la saturaţie şi îi distrag atenţia de la esenţial.

Ce este manipularea?

Este cea mai rafinată şi cea mai inteligentă armă prin care poţi obţine ce vrei…„Părinţii mănâncă agurida şi copiilor li se strepezesc dinţii”, spune Vechiul Testament.Doi călugări, unul mai tânăr, altul mai bătrân, au acelaşi viciu, fumează, lucru interzis de regulamentului mânăstirii. Ei trebuie să ceară permisiunea stareţului mânăstirii să fumeze. A doua zi când se reîntâlnesc, numai călugărul bătrân continuă să fumeze.Cum se face, îl întreabă cel tânăr, adică ţie ţi-a dat voie să fumezi? De ce eu nu am voie?Cel bătrân îl întreabă : Cum ai formulat cererea?L-am intrebat dacă în timp ce mă rog pot să şi fumez ... şi mi-a interzis în mod categoric asta.Asta-i toată diferenţa, îi răspunde călugărul bătrân, eu l-am întrebat dacă în timp ce fumez pot să mă şi rog!

Câteva alte exemple

Binecunoscutul viclesug al lui Ulise, darul oferit troienilor: un cal de lemn în care erau ascunsi grecii ce aveau să cucerească orasul întruneşte toate condiţiile unei manipulări moderne.

Konnrad Lorenz este cel care a pus la punct o schemă, intr-un cârd de gâşte avem un individ alpha care loveşte toate gâştele cu ciocul in cap si este un individ omega care este lovit de toate gâştele cu ciocul in cap. Aceasta este o structură ierarhică, desigur, cu intermediari graduali intre cele doua trepte extreme. Grupurile umane primitive, probabil că nu diferă in ierarhiile lor de ceea ce sunt ierarhiile animale.

Manipulare clasică poate fi de mai multe tipuri , unul din acestea se numeşte „uşa in nas” şi o practică unii dintre colegii voştri. Un student cere un împrumut unei fete - o sumă mare, obţinea un refuz evident si scăzând foarte mult cererea nu era refuzat niciodată. După ce refuzi odată vehement, vei fi gata să accepţi.

Forme de manifestare

Manipularea este un tip special de influenţare desfăşurată de către agentul agresor, ce-şi urmăreşte în primul rând interesele, dar asta nu înseamnă întotdeauna daune, prejudicii aduse victimei – ţinta, mai ales în condiţiile războiului contemporan.

O altă trăsătură a manipulării este caracterul indirect, de la distanţă, între cel care manipulează şi cel manipulat (de obicei prin intermediul mass-media) ducând la o relaţie socială nefirească, înstrăinată, anxioasă, frustrantă.

Cât de departe poate ajunge manipularea, ne-o dovedeste dublul proces de dezumanizare, atât a agresorilor, cât si asupra victimelor. Se poate ucide cu sânge rece, din convingere, numai datorita inocularii ideii ca ceea ce omoara nu sunt oameni (exemplul milioanelor de evrei omorâti sau aruncarea bombelor atomice la Hiroshima si Nagasaki).

Termenul propaganda avea initial un sens neutru, acela de a raspândi credinta, apoi o opinie, o doctrină oarecare.

Propaganda este asociată cu minciuna si manipularea. Prin modul de a putea împleti adevărul cu falsul, ea este forma principala prin care se poate actiona asupra conştiintei si sentimentelor.