Cultura organizațională

Cei care incearca sa faca pe placul tuturor, cei care isi schimba des joburile sau cei care contesta cultura organizationala sunt predispusi la probleme de integrare in noul job.

De cele mai multe ori, un job nou este un fel de aventura intr-un spatiu necunoscut, pe care proaspatul angajat il va explora in cautarea de noi experiente si realizari, sperand sa se integreze cat mai repede si sa cunoasca oameni interesanti si binevoitori, alaturi de care sa bea o cafea in pauza sau macar sa poata glumi atunci cand atmosfera este prea tensionata.

Specialistii in resurse umane spun ca, uneori, dorinta de adaptare nu este suficienta pentru ca angajatul sa se poata familiariza cu noul mediu de lucru. Acesta este punctul in care aventura se poate transforma intr-un cosmar, intr-o frustrare din cauza esecului de integrare.

"Organizatia este ca un organism viu, in metabolismul caruia trebuie sa ne integram fara sa ne pierdem pe noi, dar si fara sa intram intr-o contradictie flagranta cu ceea ce se intampla acolo", spune Andreea Calin, HR manager la AIMS Human Capital. Pentru ea, greselile care se fac la un nou loc de munca se pot imparti in doua categorii principale: de atitudine si de judecata.

Calin spune ca una dintre principalele greseli de atitudine este autoevaluarea gresita a propriilor competente, care poate duce fie la o incredere excesiva, fie la una insuficienta in fortele proprii.

De asemenea, cei care depasesc pragul de discretie, cei aroganti sau, la polul opus, "people pleaserii", cei care incearca sa intre in gratiile tuturor, vor risca sa se confrunte cu probleme de adaptare.

O alta greseala legata de atitudine este aceea de a nu pastra un echilibru intre viata personala si cea profesionala.

"Cele doua zone trebuie delimitate si respectate, fara sa lasam problemele de la serviciu sa ne domine viata", afirma Calin.

In ceea ce priveste greselile de judecata, incadrarea in cultura corporatista este o problema intalnita in special in cazul persoanelor fara experienta profesionala, care se pot simti limitate de noile reguli intalnite in mediul de munca.

Dificultatile de adaptare se perpetueaza insa si peste ani, in cazul persoanelor cu experienta, care se pot transforma in "vesnicii carcotasi", cei care contesta organizatia si refuza sa joace dupa reguli, considerandu-se deasupra acestora.

Pe lista greselilor de judecata mai figureaza limitarea, pasivitatea si impulsivitatea in alegerea unui job. Criteriile de refuz sau de acceptare trebuie sa fie foarte bine delimitate, pentru ca poate aparea riscul ratarii unor sanse sau al unor alegeri gresite.

"De multe ori oamenii refuza joburi pentru ca li se par prea statice sau prea rutinante, dar isi taie singuri craca de sub picioare, pentru ca astfel nu vor avea niciodata sansa sa avanseze", spune Calin.

Tendinta de a schimba joburile foarte des fara a exista motive serioase poate duce la aceeasi plafonare. "Unele persoane pot renunta la un job doar pentru ca nu s-au inteles cu un coleg dintr-un alt departament sau pentru ca seful nu le-a laudat suficient de mult pentru ceva ce au facut", afirma Calin.

In opinia Andreei Calin, principalele cauze ale dificultatii de adaptare sunt lipsa experientei sau a competentei, nivelul scazut al inteligentei emotionale si pregatirea oferita de un sistem educational prea putin racordat la realitatea practica.

Inteligenta emotionala se refera la capacitatea persoanei de a se cunoaste, de a recunoaste sentimentele proprii si ale celorlalti, de a se motiva si de a isi controla emotiile si reactiile in interactiunea cu cei din jur.

Andreea Achim, senior HR consultant la Adecco, crede ca sistemul educational nu ii ajuta prea mult pe tinerii care doresc sa se fomeze in domeniile in care isi vor construi mai departe o cariera.

"In Romania, in momentul de fata invatamantul, in special cel superior, nu raspunde nevoilor concrete ale pietei muncii, oferind multa informatie redundanta si formand foarte putin", spune ea.

Referitor la cei care schimba locul de munca, Achim spune ca printre cele mai frecvente greseli intalnite in randul lor este aceea ca fac comparatii cu celelalte medii in care au activat, fara a incerca sa inteleaga noul mediu, cu noile lui proceduri si forme de organizare.

"Unii angajati asteapta doar sa primeasca de la companie, fara a realiza ca e important si ce ofera ei insisi, sau sunt dezamagiti de conditiile pe care le-au acceptat, fapt care provine dintr-o insuficienta atentie si informare inaintea angajarii", spune ea.

Achim este de parere ca proaspetii angajati trebuie sa se implice in fiecare activitate in care sunt cooptati, sa afle cat mai multe despre companie si sa inteleaga specificul acesteia.

"Este foarte important ca oamenii sa nu isi aleaga medii de lucru care vin in contradictie cu stuctura lor, cu felul lor de a fi. Se intampla adesea ca angajatii sa accepte o pozitie si sa realizeze dupa inceperea efectiva a activitatii ca nu este ceea ce cautau", adauga ea.

"Succesul procesului de integrare

intr-o noua organizatie depinde atat de angajat, de capacitatea sa de integrare, de eficienta manierei sale de comunicare, insa si de angajator", crede Anca Tapai, account executive la Professional.

Ea afirma ca, in cazul unui angajator care nu se implica activ in acest proces, integrarea unui nou angajat va fi mai dificila, va dura o perioada mai indelungata si va avea sanse mai mici de succes.

"Gravitatea erorilor comise si limita pana la care ele sunt acceptate de compania angajatoare, ca perioada de timp si ca amploare, sunt factorii care le determina sa se transforme in probleme pentru noul angajat", spune Tapai. Ea este de parere ca toti indivizii se vor confrunta, mai devreme sau mai tarziu, cu erori si cu probleme intr-o noua organizatie, dar adauga ca programele si politicile de integrare a noilor angati in organizatie au tocmai rolul de a scurta perioada necesara adaptarii si de a reduce numarul dificultatilor ce pot aparea.

Tapai crede ca in companiile romanesti cultura organizationala este inca in formare. "Angajatorul roman invata ca angajatul este un element important din angrenajul care pune in miscare intregul sistem si incepe sa isi dea