Cooperarea vamală a Republicii Moldova cu statele vecine

Promovarea unei politici de bună vecinătate este unul din principiile de bază al integrării în societatea europeană. În acest sens, Republica Moldova depune eforturi considerabile în vederea stabilirii unei cooperări strânse cu ţările vecine în diferite domenii, inclusiv vamal.

1. Cooperarea vamală între Republica Moldova şi România

Cadrul legislativ existent are două dimensiuni:

- aspectul bilateral, reglementat prin Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea vamală şi asistenţa administrativă reciprocă pentru prevenirea, investigarea şi combaterea infracţiunilor în domeniul vamal, semnat la Bucureşti la 24 aprilie 2000;

- aspectul regional, privind cooperarea în domeniul criminalităţii transfrontaliere, care se referă la activitatea vamală, reglementat prin Acordul de cooperare pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, semnat la Bucureşti la 26 mai 1999 (Acordul SECI). Republica Moldova şi România au reprezentanţi, inclusiv ai autorităţilor vamale în cadrul Centrului Regional SECI pentru Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere din Bucureşti (Centrul SECI).

Acordul bilateral oferă serviciilor vamale ale ambelor state posibilitatea de a realiza următoarele activităţi de cooperare:

- acordarea asistenţei administrative reciproce pentru asigurarea aplicării corecte a legislaţiei vamale, în special prin prevenirea, depistarea şi investigarea infracţiunilor şi contravenţiilor vamale;

- sprijinul reciproc în sens de prevenţie şi detectare de posibile cazuri a încălcărilor legislaţiei vamale (ce se pot dezvolta în cazuri de investigaţie vamală) prin punerea la dispoziţie a informaţiei privind diverse probleme vamale, conţinând date de interes pentru cealaltă parte.

Pe lângă problematica asistenţei reciproce, există prevederi care trasează un cadru juridic pentru o viitoare cooperare în cea ce priveşte simplificarea procedurilor vamale. Aceste prevederi stabilesc următoarele activităţi în sensul unei colaborări fructuoase, în special în probleme de frontieră:

- obligaţia autorităţilor vamale de a se consulta în vederea simplificării controlului vamal al mărfurilor, călătorilor şi mijloacelor de transport;

- posibilitatea de a adopta măsuri de simplificare a formalităţilor vamale la frontieră în scopul desfăşurării operative şi eficiente a acestora;

- posibilitatea organizării activităţii de efectuare a controlului în comun, cu participarea tuturor autorităţilor şi instituţiilor care îşi desfăşoară activitatea în punctele de frontieră.

Acordul SECI are drept obiectiv întărirea capacităţii de acţiune împotriva infracţionalităţii transfrontaliere din Europa de Sud-Est, în conformitate cu standardele europene şi alte reglementări internaţionale. Se urmăresc, în special, următoarele scopuri:

- eliminarea obstacolelor ce stau în faţa unei cooperări internaţionale eficiente;

- intensificarea cooperării la nivel operaţional în domeniul vamal prin crearea unui cadru adecvat schimbului de date, ţinând cont de regulile de confidenţialitate şi de protecţie a acestora;

- facilitarea investigării acţiunilor ilicite din domeniul vamal, prin care se comit evaziuni fiscale considerabile şi se alimentează economia tenebră;

- asistenţa tehnică, schimb de experienţă, pregătirea în comun a specialiştilor;

- aproximarea legislaţiei naţionale la standardele internaţionale şi cele ale Uniunii Europene etc.

Este necesar de menţionat că, deşi cadrul juridic bilateral şi multilateral de cooperare vamală permite şi încurajează realizarea unei platforme comune de acţiune, aplicarea în practică nu se efectuează la nivelul convenit, iar deseori nu se efectuează de fel. Aceasta se motivează prin faptul că există impedimente ce ţin de diferenţe între cadrul legislativ din cele două state la nivel de competenţe, compatibilitate organizaţională etc.

Luînd în considerare obiectivul strategic comun al Republicii Moldova şi României – integrarea în structurile Uniunii Europene – putem identifica alte direcţii de colaborare vamală, în conformitate cu cerinţele europene, cum ar fi:

- intensificarea controlului la frontiera de stat, precum şi accelerarea şi simplificarea trecerii frontierei, în special prin instituirea controlului comun;

- compatibilizarea sistemelor informaţionale vamale utilizate de către ambele state şi organizarea schimbului periodic de informaţie referitoare la comerţul exterior.

Realizarea acţiunilor în cauză ar impulsiona cooperarea vamală a ţărilor vecine, indiferent de gradul de avansare a uneia sau alteia în procesul de integrare europeană. Ele vor păstra caracterul lor operaţional şi vor sublinia parteneriatul privilegiat dintre cele două administraţii vamale şi la momentul aderării cu drepturi depline la Uniunea Europeană a României.