Cetatea getică

Situata in partea de Est a judetului Tulcea, pe un promontoriu(cap Dolosman), asezata ca un pinten in golful de odinioara, din Marea Getica( Marea Neagra), statea de paza la hotarul de Est al neamului nostru, inca din Hallstatt-ul timpuriu, mentionata destul de tarziu de Hecateu din Milet( 550- 470, inainte de Hristos), ca cetate a crobizilor si a tirizilor geti. Datorita actiunilor politice si militare din acele vremuri, dar si a culturii getilor, cetatea intra in atentia scriitorilor acelor timpuri.

Ea mai este amintita, mult mai tarziu, de Liberius Maximus(Dominium Argumensium) si de Procopius( de aed. IV. 11.20 Argamo si Ergamia). Cercetarea arheologica inceputa in anul 1926 de Vasile Parvan este continuata incepand cu anul 1965, folosindu-se metode relative, dar cu rezultate absolute. Este cercetata, bineinteles, epoca romano- bizantina, cu lux de amanunte, apoi cea zis- romana, de aproximativ 800 de ani, dupa care urmeaza cea elenistica, din care nu se intelege nimic. Despre prezenta getilor autohtoni, ce exista peste toate epocile sus- mentionate, nu se scrie nici un cuvant.

NECROPOLE

Din cercetarile efectuate in necropola situata in partea de Vest a cetatii Argamum, unde au fost sapate sute de morminte, s-a constatat ca acestea sunt getice, fie de inhumatie, fie de incineratie. Inventarele gasite in morminte sunt specific getice. Pozitia inhumatului fata de cele patru puncte cardinale este identical, fara nici o exceptie. Nici un mormant grecesc, nici un mormant roman, ceea ce inseamna ca ritualul de inmormantare din primul mileniu inainte de Hristos era Zamolxian, pentru toti decedatii, indiferent daca acestia proveneau din Elada, Roma sau de aiurea. Acest aspect, intr-adevar, nu a fost falsificat, iar noi vom putea concluziona aceasta situatie in cel putin trei moduri:

1. Puterea getica era atat de mare incat venitii nepoftiti erau obligate la respectarea ritualului de inmormantare getic.

2. Adoptarea religiei getice de catre nepoftiti, oricare ar fi fost ei;

3. La decesul vreunui nepoftit, rudele isi strangeau tot calabalacul si plecau cu mort cu tot la ei Acasa.

CERAMICA

Atat in interiorul citadelei Argamum, cat si in zonele invecinate, s-au descoperit zeci de cuptoare, pentru producerea vaselor ceramice, de uz gospodaresc, cat si a caramizilor, tiglelor, olanelor, etc. Multe din aceste cuptoare au o vechime Hallstattiana, ceea ce inseamna ca sunt pur getice, fara a face un efort intelectual prea mare. Acest aspect lamureste pe deplin faptul ca emigrantii ionieni, si nu cei greci, au gasit in Argamum o societate getica, din toate punctele de vedere. Sustinerea, in continuare, a existentei grecilor, pentru sec VIII-VII-VI, este un abuz din partea cercetatorilor, pentru simplul motiv ca acest popor se formeaza timid, dupa razboiul peloponeziac, care a reprezentat, de fapt, ura dintre doua etnii, si anume spartanii( dorienii) si ionienii( atenienii). Migrarea din spatiul actual al Greciei a avut o singura cauza, si anume- Foamea- care i-a impins spre locurile mult mai prospere, din jurul Marii Getice, si nu numai.

O astfel de populatie flamanda nu putea si nu a putut adduce o plus- valoare culturala, materiala sau militara. Mai mult, chiar, se uita, in mod voit, faptul ca acesti migratory plateau tribute getilor pentru activitatea lor comerciala ( ex: Rex Histrianorum aresteaza un grup de 60 de greci pentru neplata tributului).

Cetatea Argamum, cu existenta de cel putin 1700 de ani, dispare din vizorul scriitorilor medievali timpurii, datorita invaziilor slavilor, la orizontul anilor 700, post Hristos. Aceasta cetate beneficiaza de acelasi tratament " stiintific", ca toate celelalte cetati getice studiate pana in prezent.