Chimie generală

Introducere

Chimia este o stiinţă fundamentală a naturii. Ea studiază starea naturală şi obţinerea,

compoziţia şi structura, proprietăţile şi transformările substanţelor precum şi fenomenele

cauzale şi legile acestor transformări.

Deducerea legilor matematice pentru explicarea cantitativă a faptelor experimentale

observate formează obiectul chimiei fizice.

După natura substanţelor pe care le studiază chimia cuprinde două mari domenii

chimia anorganică şi chimia organică.

Chimia organică se ocupă exclusiv cu studiul compuşilor carbonului, mai precis cu studiul

hidrocarburilor şi al derivatelor lor, iar chimia anorganică se ocupă cu studiul substanţelor

care nu conţin carbon, cu excepţia unor anumiţi compuşi simpli ai carbonului, cum sunt oxizii

de carbon, carbonaţii şi carburile metalice.

Chima de sinteză este ramura chimiei care se ocupă cu prepararea sau producerea de

substanţe relativ complexe din substanţe mai simple.

Chimia analitică este ramura chimiei care se ocupă de identificarea şi determinarea

cantitativă a substanţelor.

Ca ramuri speciale desprinse din domeniul vast al chimiei trebuie menţionate

- electrochimia - care studiază reacţiile chimice induse de electricitate sau care sunt

însoţite de fenomene electrice;

- radiochimia – care studiază comportarea chimică şi proprietăţile substanţelor

radioactive;

- chimia nucleară – care cercetează transformările nucleelor atomice, procesele

care au loc precum şi prpoprietăţile atomilor obţinuţi pe cale artificială;

- fotochimia – care studiază procesele chimice care se produc sub influenţa luminii.

- Chimia industrială (chimia tehnologică) – tratează operaţiile, procedeele şi

instalaţiile folosite în tehnică pentru obţinerea pe cale chimică a substanţelor în

cantităţi mari, precum şi proprietăţile, metodele de cercetare şi posibilităţile de

aplicare ale acestor substanţe;

- Chimia biologică sau biochmia se ocupă de studiul mecanismelor chimice în

organismele vii;

- Chimia agricolă sau agrochimia – reprezintă ramura chimiei care aplică metodele

şi principiile chimice la problemele de cultură agricolă incluzînd procesele de

creştere a plantelor şi combaterea dăunătorilor;

- Geochimia – studiază compoziţia chimică a globului.

Substante simple, substante compuse

Materia este partea componenta a universului si se prezinta sub 2 forme substanta ( se

deplaseaza cu viteza mai mici decit cea a luminii) si energie radianta ( se deplaseaza cu

viteza luminii). Materia are o structura discontinua si este formata din particule f. mici, atomi,

ioni, molecule.

Materia clasificare

A-substante pure : I- simple (metale, nemetale, semimetale) si

II-compuse (vezi schema de mai jos) trec prin metode chimice in elemente

chimice

B -amestecuri : omogene (aerul, saramura, solutia de zahar) si eterogene(ceata, ulei cu

apa, benzina cu apa, etc. ) –trec prin metode fizice in substante

Substantele compuse a) anorganice -hidruri

– ionice (MeHm, NaH, LiH, CaH2)

- covalente (Nem Hn, HCl, NH3, H2S, CH4)

- interstitiale – solutii solide de hidrogen in metale

tranzitionale

-oxizi - bazici (Me2Om, CaO, K2O, Fe2O3)

- acizi ( Nem2On, SO2, N2O3, CO2, Cl2O7)

-baze ( M(OH)m, NaOH, Ca(OH)2, Al (OH)3, ) -

acizi HnA – hidracizi : HCl, H2S, HI

-oxiacizi : HNO3, H2CO3, H3PO4, H2SO4

-saruri -acide Mex(HA)m, KHS, NaHSO4, Ca(H2PO4)2

-neutre MexAm, Na2CO3, K2SO4, Al(NO3)3, (NH4)3PO4

b)-organice (zaharuri, hidrocarburi, proteine, grasimi, etc).

Me-metal cu valenta m; Nem-nemetal cu valenta n, A-radical acid cu valenta x

Notiuni de baza din chimie

Atomul ste cea mai mica parte dintr-o substanta simpla si care mai pastreaza

individualitatea si proprietatile acesteia. Desi semnificatia initiala de indivizibil este depasita

acum, denumirea a ramas. Atomul s-a dovedit a fi divizibil si alcatuit din particule

subatomice fundamentale electroni, protoni si neutroni iar la rindul lor acestia pot alcatui alte

particule subatomice (quarcuri, leptoni, bosoni- vezi structura atomului).

Moleculele substantelor simple sunt formate dintr-o singura specie de atomi (un

element). De exemplu, substanta a carei molecule sunt formate din doi atomi de azot, N2, este

azotul si este o substanta simpla sau un element. Substantele simple, O2 si O3, sunt formate

din aceeasi specie de atomi de oxigen, dar care se deosebesc prin numarul si asezarea atomilor

in molecula, constituind forme alotropice.