Introducere
Domeniul bazelor de date suferă de o explozie informaţională. Iată, de exemplu, o listă parţială a publicaţiilor ce apar regulat în Statele Unite în domeniu:
1. ACM Transactions on Database Systems - trimestrial cu aproximativ 500 pp/an.
2. ACM SIGMOD Record, trimestrial aproximativ 250 pp/an.
3. Proc. of the Annual SIGMOD Intl. Conference on Management of Data, aproximativ 450 pp/an.
4. Proc. of the Annual SIGACT - SIGMOD Sym. on Principles of Database Systems, aproximativ 350 pp/an.
5. Proc. of the Annual Intl. Conf. on Very Large Databases, aproximativ 450 pp/an.
Adăugând la acestea conferinţele mai specializate, ca de exemplu asupra bazelor de date distribuite, a bazelor de date CAD/CAM, a sistemelor de date expert sau orientate pe obiecte, cam 8 - 10 conferinţe pe an, cu lucrări publicate însumând în jur de 350 de pagini fiecare şi adăugând şi numărul mare de rapoarte care apar în universităţi şi laboratoare de cercetare, precum şi lucrări ce apar ocazional în publicaţii înrudite (Database Newsletter, Database Review, InfoDB, Database Programming and Design, etc.), precum şi manualele şi documentaţiile firmelor vânzătoare de DBMS-uri comerciale, ajungem cam la 100.000 de pagini pe an. Este clar că este aproape imposibil să ţinem pasul cu tot ce se întâmplă în domeniul nostru de interes. Există însă fără îndoială o bază comună un alfabet necesar înţelegerii dezvoltărilor în domeniu. De la această bază fiecare specialist face paşii inevitabili spre supraspecializare. Cursul nostru de baze de date se vrea doar o introducere în subiect şi nu o tratare exhaustivă, o prezentare a acelei baze de cunoştiinţe absolut necesare lucrului în domeniul bazelor de date şi înţelegerii problematicii bazelor de date, precum şi un mic pas mai departe.
Obiectul principal al lucrării de faţă este deci de a oferi o bază pentru o educaţie solidă în fundamentele bazelor de date şi de a da o deschidere către direcţiile noi de cercetare.
Cursul este împărţit în mai multe părţi:
• proiectarea logică a bazelor de date
• proiectarea fizică a bazelor de date
• probleme de control a bazelor de date
• noi tendinţe în bazele de date
Capitolul 1. Concepte de bază
1.1. Ce este un sistem bază de date?
Tehnologia bazelor de date a fost descrisă ca fiind una din ariile ştiinţei calculatoarelor cu o dezvoltare deosebit de rapidă.
Ca domeniu ea este încă tânără având începutul pe la mijlocul anilor 60’. În ciuda tinereţii, ea a devenit de o importanţă covârşitoare, atât teoretică cât şi practică. Cantitatea totală de date din bazele de date a devenit acum posibil a fi măsurată în miliarde de octeţi; efortul financiar implicat este deasemenea uriaş. Nu este exagerat a spune că multe mii de organizaţii au devenit critic dependente de operarea continuă şi cu succes a sistemelor de baze de date.
Deci, ce este exact un sistem de baze de date? Simplu, nu e nimic mai mult decât un sistem de păstrare a înregistrărilor bazat pe calculator, adică un sistem al cărui scop suprem este de a înregistra şi menţine informaţii. Informaţia implicată poate fi orice entitate căreia noi îi conferim o semnificaţie, adică ceva care poate fi necesar în procesele de luare de decizii implicate în gestionarea unei organizaţii.
Figura 1.1. doreşte să arate că un sistem bază de date implică patru componente majore: date, hardware, software şi utilizatori. Le vom considera pe rând în continuare:
Date
Datele memorate (stocate) într-un sistem sunt partiţionate într-una sau mai multe baze de date.Pentru scopuri didactice, este convenabil să presupunem că există numai o bază de date, conţinând totalitatea datelor stocate în sistem. Există totuşi raţiuni puternice pentru care această restricţie nu este folosită decât arareori în practică.
Definiţie: O bază de date este un depozit pentru date memorate. În general ea este atât intergrată cât şi partajată. Prin “integrată” înţelegem că baza de date poate fi gândită ca o unificare de mai multe fişiere de date, altfel distincte, cu redundanţele dintre aceste fişiere total sau parţial eliminate.
De exemplu, o bază de date ar putea conţine atât înregistrări ANGAJAT, conţinând nume, adresă, departament, salariu, etc. cât şi înregistrări PERFECŢIONĂRI reprezentând înrolarea angajaţilor în cursuri de perfecţionare. Să presupunem că pentru administrarea cursurilor este necesară cunoaşterea departamentului fiecărui angajat înscris. Este clar că nu este necesar să se introducă această informaţie redundantă în înregistrările PERFECŢIONĂRI, deorece ea este deja cuprinsă în datele ce se găsesc la ANGAJAT-ul corespunzător.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
