1. INTRODUCERE ÎN BIROTICA
1.1 Definirea biroticii
În ultimele doua decenii, miniaturizarea si scaderea pretului componentelor electronice au facut ca acestea sa patrunda în domenii foarte variate incluzând viata domestica si activitatile de birou.
Microprocesorul a devenit un element obisnuit al unor aparate si echipamente ca: masini de spalat, televizoare, aparate audio-video, telefoane, masini de scris, etc.
Multumita microprocesoarelor, informatica se insereaza în toate aceste echipamente, facând posibila comunicarea informatiilor între masini cu functii distincte (exemplu: copiatoare inteligente ce primesc informatia de la microcalculatoare, îndeplinind simultan si functiile de imprimanta si fax). Au aparut echipamente multifunctionale care copiaza, imprima, comunica si distribuie documente.
Aceste evolutii tehnologice au un impact deosebit asupra activitatii de birou, care pâna acum a cunoscut doar trei inovatii majore: telefonul (1876), masina de scris (1890) si copiatorul de uz general (în anii 50). Paralel cu dezvoltarea tehnica exista o preocupare tot mai evidenta a conducatorilor de întreprinderi pentru optimizarea si reducerea costului activitatilor de birou. Ca urmare se prefigureaza un "birou al viitorului", obiect de studiu pentru disciplina Birotica.
Birotica desemneaza asistenta în activitatile de birou furnizata de mijloace si proceduri ce fac apel la tehnici de informatii, de telecomunicatii si de organizare administrativa si în general la tot ce concura la logistica biroului [4].
În alta formulare, Birotica desemneaza ansamblul de tehnici si procedee care urmaresc ca sarcinile de birou sa fie executate de echipamente, automatizarea activitatilor administrative si de birou [4]. Birotica acopera deci echipamente de tratare a textelor, imaginii si cuvintelor si face apel la mijloace de telecomunicatii din cele mai variate. O componenta foarte importanta a biroticii, alaturi de mijloacele tehnice si procedurile administrative, o constituie factorul uman, care nu trebuie neglijat în nici un proiect de birotica. Ca disciplina, birotica poseda niste frontiere greu de marcat, dar putem spune ca ea se ocupa atât cu electronica de birou , cât si cu integrarea unor tehnologii independente în vederea ameliorarii calitatii si productivitatii activitatilor de birou. O imagine biroticii este data de figura 1.1.
Întrucât domeniile de aplicatie ale biroticii se refera la activitatile ce se deruleaza într-un birou este utila precizarea a ceea ce se întelege printr-un birou, în acceptiunea prezentei lucrari.
Fig.1.1. O imagine sintetica a biroticii. Sursa [4], pag. 24.
Biroul este o celula suficient de autonoma pentru a-si ajusta singur ritmul de lucru în functie de necesitati, pentru a-si defini calitatea lucrarilor, etc. Dimensiunea sa este redusa în spatiu si ca numar de persoane (tipic o duzina). Într-un birou pot lucra persoane cu diferite profesiuni (cadre de conducere, tehnicieni, functionari, secretare, dactilografe, etc), activitatea biroului fiind cea care realizeaza integrarea si unitatea sa [4]. Figura 1.2 ofera o imagine tipica dintr-un birou modern.
Pot fi definite doua functii esentiale ale biroului:
- functia de stocare si regasire a informatiei
- functia de pilotare a actiunilor, de asistare a managerului
În timp ce prima functie ocupa în momentul de fata cea mai mare parte din activitatea unui birou, cea de-a doua, mult mai necesara managerilor, este pe cale de a fi optim asigurata de birotica moderna. Aceasta pune la dispozitia managerilor sau responsabililor baze de date filtrate si adaptate luarii deciziilor, asa- numitele baze de date inteligente si interfete "prietenoase" cu echipamentele ce doteaza biroul modern.
contine 13 capitole
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
