Nevertebrate

Previzualizare curs:

Extras din curs:

Morfologia externă

Corpul se remarcă prin faptul că este foarte lung şi subţire, nesegmentat, în formă de şnur. Au dimensiuni variate, de la 5 mm, la câţiva cm sau metri (până la 30 m; specimene de chiar 50-60 m). Capul nu este distinct faţă de corp. Majoritatea speciilor au în jur de 20 cm lungime. La o lungime de 30 m, corpul are o grosime de 6-7 mm, iar la o lungime de 70 cm – 1mm grosime. Culori vii, variate.

Un caracter propriu al nemerţienilor este prezenţa unei trompe protractile şi retractile, cu care prind prada. Trompa nu are legătură cu tubul digestiv.

Organizaţia internă

Tegumentul. Este un epiteliu ciliat, format din celule înalte, pigmentate, şi bogat în celule glandulare.

Musculatura. Cuprinde muşchi circulari şi muşchi longitudinali. Musculatura plus tegumentul formează un sac musculo-cutaneu.

Cavitatea corpului. Este plină cu parenchim, ca la platelminţi. Deşi, în general, sunt consideraţi acelomaţi, cavitatea care conţine trompa reprezintă un celom adevărat. Studii recente de biologie moleculară tind să confirmă apartenenţa nemerţienilor la celomate, plasând nemerţienii printre celomatele trochozoare, precum anelidele şi moluştele

Trompa, organ caracteristic nemerţienilor, dezvoltat din ectoderm, este foarte lungă, tubulară, mobilă. Ea stă retrasă în interiorul corpului într-o cavitate situată deasupra tubului digestiv numită teaca trompei sau rincocel. Extremitatea trompei este înarmată, la o parte dintre nemerţieni, cu un stilet puternic, aflat în legătură cu o glandă veninoasă. Trompa poate fi proiectată la exterior prin contracţia puternică a muşchilor din teaca trompei şi iese afară printr-un orificiu tubular numit rincodeu (o invaginaţie a tegumentului). Retragerea ei în corp se realizează prin contracţia unui muşchi retractor al trompei.

1

Aparatul digestiv. Tubul digestiv este drept, căptuşit la interior cu epiteliu ciliat. Gura este situată subterminal, pe faţa ventrală a extremităţii cefalice. Orificiul anal se deschide la extremitatea posterioară a corpului.

Intestinul anterior este reprezentat de esofag şi stomac. Ambele produc cecumuri. Intestinul mijlociu este larg şi emite pe ambele laturi numeroase diverticule cu dispoziţie regulată, pseudo-metamerică. Rectul (intestinul posterior) este scurt. Orificiul anal terminal.

Aparatul respirator lipseşte. Respiraţia este tegumentară, prin difuziune.

Aparatul circulator. La nemerţieni apare pentru prima dată în seria metazoarelor un aparat circulator. Acesta este format dintr-un sistem închis de vase: 2 vase laterale longitudinale, legate la cele două extremităţi prin lacune circulare, cu pereţi subţiri. Alte grupe au, în plus un vas medio-dorsal, situat între rincocel şi intestin. Vasele longitudinale sunt reunite prin vase transversale în regiunea anală. Pereţii vaselor sunt contractili (nu există inimă). Sângele se mişcă într-un sens definit, spre partea anterioară în vasul medio-dorsal şi spre partea posterioară în vasele laterale.

Sângele este în general incolor, dar conţine uneori pigmenţi roşii, portocalii sau verzi în corpusculi sanguini nucleaţi.

Aparatul excretor. Este de tip protonefridian şi constă, în mod primitiv dintr-o pereche de protonefridii. Organele terminale ale protonefridiilor au o strânsă legătură cu pereţii vaselor de sânge, de care stau lipite sau chiar înfundate, venind în contact cu sângele.

Fiecare protonefridie formează câte un nefridioduct, care se deschide, lateral, în treimea anterioară a corpului, în dreptul intestinului anterior. La multe specii, protonefridia iniţială este scindată în numeroşi tubuli separaţi, fiecare cu propriul por (în mod extrem există 35000 de nefridiopori pe fiecare latură a corpului).

La multe specii, organele terminale se modifică, luând înfăţişarea unor pâlnii mărginite de cili, ca la metanefridii (acest fapt ar putea demonstra modul în care s-au format metanefridiile).

Sistemul nervos. Sistemul nervos este format din creier şi mai multe cordoane nervoase. Creierul constă în 4 ganglioni legaţi într-un inel în jurul părţii anterioare a trompei (rincodeul). De la ganglionii cerebroizi pornesc nervi spre organele de simţ cefalice, la trompă şi 2 nervi laterali principali situaţi în peretele corpului (de regulă există şi un nerv medio-dorsal). Nervii longitudinali sunt legaţi între ei prin numeroase ramuri transversale dispuse regulat, pseudo-metameric.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Nevertebrate.pdf
Alte informații:
Tipuri fișiere:
pdf
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
29 pagini
Imagini extrase:
29 imagini
Nr cuvinte:
8 188 cuvinte
Nr caractere:
48 114 caractere
Marime:
222.78KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Biologie
Predat:
la facultate
Materie:
Biologie
Sus!