Contabilitate bancară

Functia de control intern.

Controlul intern reprezinta un ansamblu de masuri la dispozitia institutiei de credit menita sa asigure buna functionare a acesteia,gestionarea corecta a activelor si pasivelor bancare precum si corecta contabilizare.

Controlul intern consta in:

1. Efectuarea controlului financiar de gestiune prin verificarea dispozitiilor legale privitoare la gestionarea mijloacelor materiale si banesti ,efectuarea documentelor inregistrate in contabilitate si in evidenta tehnico-operativa.

2. Efectuarea controlului general al operatiunilor bancare prin certificarea respectari hotararilor AGA, ale Consiliului de Administratie, a normelor si instructiunilor de lucru elaborate de banca, a circularelor ( scrisori circulante) emise de departamentul de specialitate din centrala bancii si aprobate de conducera bancii.

3. Verificarea temeiniciei sesizariilor cu privire la incalcarea normelor

4. Efectuarea unor verificari dispuse de managerii bancii.

5. Coordonarea,verificarea si indrumarea echipelor de control din cadrul bancii constituite atat la nivelui centralei (audit intern) cat si la nivelul unitatiilor teritoriale.

Bancile se confrunta cu o serie de riscuri ce se impun a fi gestionate intr-o masura preferentiala.

Riscurile in activitatea bancara ,evaluarea si gestionarea lor.

Specific bancilor este faptul ca acestea sunt supuse riscurilor mai mult decat alte SC purtatoare de servicii ( obiectul de activitate –‘banii’) Specificitate a activitatii de control intern si audit.

Riscurile sunt determinate de particularitatiile activitatii bancare:

- lucreza cu bani ( fizic si scriptural)

- cucreaza cu bani atrasi de la terti,personae care dispun temporar de sume de bani disponibile pe care le remunereaza,plaseaza aceste sume atrase contra uiui cost determinat ,banca poate fi fraudata atat de personae din interior cat si din exterior.

Riscuri bancare specifice clasificate de BNR:

1. riscuri de credit

2 riscuri de dobanda

3 riscuri de lichiditate

4 riscuri de solvabilitate

5 riscuri valutare

6 riscuri de contrapartida

7 riscuri de nerespectare a dentologiei

8 riscuri asupra patrimoniului

9 riscuri de administrative

10 riscuri de sist. informatic

1. Riscul de credit.

Creditarea se situeaza pe primul loc in cadrul operatiunilor de plasament a unei banci, obiectivul principal al activitatii de creditare il reprezinta acordarea de credite in conditiile de …..

Orice banca isi asuma riscul de nerambursare la termen a sumelor datorate de debitori.Toate bancile inregistreaza pierderi atunci cand debitorii nu isi onoreaza obligatiile asumate prin contracte.

Oricare ar fi nuvelul riscului pierderile pot fi minimizate daca operatiile de creditare sunt organizate si gestionate cu profesionalism.

Gestiunea riscului de credit implica:

a) constituirea de garantii solide cu posibilitatii de transfer in lichiditati pe termen foarte scurt

b) asigurarea creditelor impotriva riscului de neplata la societatiile de asigurare

c) constituirea provizioanelor specifice de risc de credit pt creditele neperformante

d) dispersia riscului prin participarea la sindicalizari de credite de mari dimensiuni.

2. Riscul de dobanda.

Reflecta posibilitatea de deteriorare a situatiei patrimoniale a bancii sub influenta unei modificari diverse a nivelului dobanzilor pe piata.

Este expresia sensibilitatii rezultatelor financiare la variatia ratelor dobanzii.

Modificarile neasteptate ale ratelor dobanzii pot determina schimbari in profitabilitatea unei bancii si in patrimonial acesteia.Pot creste sau scadea veniturile din dobanzi si valoarea de piata a activelor si pasivelor.Daca ratele dobanzilor cresc, cheltuielile cu dobanzile aferente resurselor vor creste mai mult decat cele aferente activelor. a .i, venitul net din dobanzi si valoarea bancii scade.Daca ratele dobanziilor scad diferentele dintre venituri din dobanzi si cheltuieli cu dobanzile va fi mai mari,valoarea bancii va creste

Riscul ratei dobanzii se afla sub influenta unor factori endogeni prin actiunea asupra lor minimizandu-se expunerea la risc si a unor factori exogeni (evolutia conditiilor macroeconomice)

Factorii endogeni:

a)strategia bancii,structura Activelor si Pasivelor bancare

b) volumul si structura creditelor

c) calitatea portofoliului de credite

d) esalonarea scadentelor creditelor si a fondurilor atrase.

Factorii exogeni:

a) mediul economic,politica economica monetara, financiar-valutara,modul de realizare a corelatiei intre politica BNR si politica economica a guvernului.

b) evolutia pietei interbancare

Factorii de ordin psihologic:

- bancile mici au un cost stabil al depozitelor si necesita sisteme mai putin elaborate de administrare a riscului de dobanda fata de bancile mari careopereaza la nivel mondial si monitorizeaza zilnic nivelul dobanzilor prin intermediul serviciilor de arbitraj.Se poate utiliza nivelul de dobanzi variabile atat in conventiile de depozite cat si in contractile de credit.

3.Riscul de lichiditate.

Riscul lichiditatii este de natura structurala,el nedeterminand pierderi sau reduceri de capital.

Lipsa de lichiditate rezulta din imprudenta in constituirea sau utilizarea fondurilor precum si retragerea masiva a depozitelor.

Riscul principal ar fi exterior lipsei de lichiditate,acesta provenind din perceptia depozitelor ca rambursarea nu mai este sigura datorita pierderilor bancii.

Se mentine permanent solduri de active lichide ( numerar, disponibilitati in cont la BNR. RMO, disponibilitati la alte banci.)

Programarea permanenta a fluxurilor de trezorerie activelor patrimoniale in orice moment sa existe in banca lichiditatiile necesare pt satisfacerea cerintelor clientiilor.

4.Riscul de solvabilitate.

Reprezinta riscul fundamental care vizeaza viabilitatea afacerii.Insolvabilitatea nu reprezinta o cauza principala a falimentarii ci una secundara.