Microcontrollere

Previzualizare curs:

Cuprins curs:

DESCRIERE GENERALA 1
1.1 ISTORIC 1
1.2 SCHEMA BLOC GENERALA 3
1.3 ARHITECTURA MC 5
1.3.1 Unitatea centrala de prelucrare 6
1.3.2 Memoria 8
1.3.3 Dispozitive I/O 10
1.4 SISTEMUL DE INTRERUPERI 28
1.5 MANAGEMENTUL PUTERII 34
1.6 SCHEMA BLOC A UNUI MC 35
1.7 FAMILII DE MC 37
1.8 CLASIFICAREA MC 41
PROGRAMAREA SISTEMELOR CU MC 43
2.1 PROIECTAREA PROGRAMELOR DE APLICATIE 43
2.1.1 Generalitati 43
2.1.2 Instructiuni ale MC 50
2.1.3 Instrumente software de proiectare: MC 8051 56
2.1.4 Instrumente software de proiectare: MC PIC 67
MICROCONTROLLERE MOTOROLA 71
3.1 MC M68HC05 72
3.1.1 Memoria interna 72
3.1.2 Unitatea centrala 73
3.1.3 Moduri de adresare 75
3.1.4 Setul de instructiuni 76
3.1.5 Sistemul de intreruperi 77
3.1.6 Interfete si periferice on-chip 78
3.1.7 Managementul puterii 87
3.1.8 Autoverificarea 88
3.1.9 Programarea EPROM 88
3.2 MC M68HC08 89
3.2.1 Unitatea centrala 6808 90
3.2.2 Interfete si periferice on-chip 91
3.2.3 Programarea memoriei EEPROM 96
3.3 MC PE 16 BITI - 6816 97
3.3.1 Modulul de integrare (SIM, System Integration Module) 98
3.3.2 Interfete 98
3.4 MC PE 32 DE BITI - 68300 99
3.5 DATE COMPARATIVE PENTRU MC MOTOROLA - CISC 100
VIII MICROCONTROLLERE
FAMILIA MCS-51 101
4.1 STRUCTURA SI FUNCTIONAREA 102
4.1.1 Gestionarea memoriei 104
4.1.2 Circuitele timer 104
4.1.3 Interfata seriala UART 106
4.1.4 Sistemul de intreruperi 106
4.1.5 Operarea cu economie de energie 108
4.2 PROGRAMAREA MC DIN FAMILIA MCS-51 108
4.2.1 Setul de instructiuni 8051 108
4.2.2 Modurile de adresare 110
4.3 ALTE INTERFETE SI PERIFERICE ON-CHIP 111
4.3.1 Interfata I2C (Siemens P80CL580) 111
4.3.2 Aria de numaratoare programabila (PCA) 113
4.3.3 MC cu interfata pentru RAM nevolatil - NVRAM (Dallas DS5000FP) 115
4.3.4 MC specializat pentru TV si video (PHILIPS 83C145) 115
4.3.5 MC cu arie configurabila (TRISCEND E5) 116
4.4 SISTEM MINIMAL CU 8051 118
4.5 DATE COMPARATIVE PENTRU MC DIN FAMILIA MCS-51 119
MICROCONTROLLERE RISC 121
5.1 MICROCONTROLLER PIC 121
5.1.1 PIC12 121
5.1.2 PIC16 125
5.1.3 PIC17 127
5.2 MC ATMEL 129
5.2.1 Familia AVR 129
5.2.2 Familia ARM 138
CRITERII DE PROIECTARE 141
6.1 CRITERIILE PENTRU ALEGEREA UNUI MC 141
6.2 ALGORITMUL PROIECTARII SISTEMELOR CU MC 143
6.3 PROIECTAREA SISTEMELOR CU MC IN VEDEREA SIGURANTEI IN EXPLOATARE 145
6.3.1 Cablajul imprimat 146
6.3.2 Ceasul de garda 147
6.3.3 Programarea defensiva 147
APLICATII 149
7.1 IMPLEMENTAREA UNEI APLICATII SIMPLE DE COMANDA SI CONTROL
DIGITAL 149
7.1.1 Varianta de implementare cu microcontroller CISC 151
7.1.2 Varianta de implementare cu microcontroller RISC. 163
7.2 IMPLEMENTAREA INTERFETELOR LA PROCES 181
7.2.1 Convertoare A/D controlabile serial 182
7.2.2 Interfatarea paralela a convertoarelor A/D 189
7.2.3 Convertoare A/D complexe 195
7.2.4 Convertor D/A controlabil serial 201
7.2.5 Programarea unui sistem de dozare gravimetrica dotat cu MC 205

Extras din curs:

Privind evolutia istorica a operatiei de comanda a unui proces putem

contura imaginea unui microcontroller (MC - se va folosi in continuare aceasta

prescurtare pentru a numi un microcontroller). Un controller este un sistem folosit

pentru a comanda si a prelua stari de la un proces sau un aspect al mediului

inconjurator. La inceput un controller era un echipament de mari dimensiuni. Dupa

aparitia microprocesoarelor dimensiunile controller-elor s-au redus. Procesul de

miniaturizare a continuat, toate componentele necesare unui controller au fost

integrate pe acelasi chip. S-a nascut astfel calculatorul pe un singur chip specializat

pentru implementarea operatiilor de control; acesta este microcontroller-ul. Un

microcontroller este un circuit realizat pe un singur chip care contine tipic:

- unitatea centrala;

- generatorul de tact (la care trebuie adaugat din exterior un cristal de cuart

sau in aplicatii mai putin pretentioase, un circuit RC);

- memoria volatila (RAM);

- memoria nevolatila (ROM/PROM/EPROM/EEPROM);

- dispozitive I/O seriale si paralele;

- controller de intreruperi, controller DMA, numaratoare/temporizatoare

(timers), covertoare A/D si D/A, etc.;

- periferice.

Pretul unui MC este redus din cauza cantitatilor mari in care se fabrica.

Pretul mic al MC aduce cu sine si micsorarea pretului sistemelor de control (se

micsoreaza inclusiv costul proiectarii).

Diferentele dintre microprocesor si unitatea centrala a MC se atenueaza in

timp. Astfel, marii constructori de procesoare au realizat niste circuite care s-ar

putea numi super-microcontroller-e, asa cum sunt Motorola 68EC300, INTEL

386EX sau IBM PowerPC 403GB, care sunt microcalculatoare pe un singur chip.

2 MICROCONTROLLERE

Cu un MC se poate realiza un controller integrat (Embedded Controller,

EC). Un controller integrat face parte dintr-un sistem construit cu un anumit scop,

altul decat calcule generale. Pe langa MC, un controller integrat are nevoie de

hardware suplimentar pentru a-si indeplini functia.

Importanta MC este dovedita incontestabil de piata care este in continua

crestere. Astfel, evolutia vanzarilor de MC in lume se reflrcta in tabelele 1.1 si 1.2.

Tabelul 1.1

Evolutia vanzarilor MC in lume (in milioane dolari)

MC '90 '92 '94 '96 '97 '98 '99

(estimat)

'00

(estimat)

4-bit 1393 1596 1761 1849 1881 1856 1816 1757

8-bit 2077 2862 4689 6553 7529 8423 9219 9715

16-bit 192 340 810 1628 2191 2969 3678 4405

Tabelul 1.2

Evolutia vanzarilor MC in lume (in milioane bucati)

MC '90 '92 '94 '96 '97 '98 '99

(estimat)

'00

(estimat)

4-bit 778 979 1063 1100 1096 1064 1025 970

8-bit 588 843 1449 2123 2374 2556 2681 2700

16-bit 22 45 106 227 313 419 501 585

Principalii producatori de microprocesoare au realizat in 1994 si 1995

urmatoarele cifre de afaceri (tabelul 1.3).

Tabelul 1.3

Cifre de afaceri realizate in anii 1994, 1995 din vanzarea de microprocesoare

(in milioane dolari)

Producator 1994 1995

Intel 10800 8036

AMD 881 992

Motorola 781 827

IBM 468 297

TI 219 202

Cyrix 210 240

Hitachi 188 66

NEC 100 82

LSI Logic 58 51

IDT 45 25

1. Descriere generala 3

In prezent datele arata modificari de structura; de exemplu cifra de afaceri

a AMD se apropie de cea a lui INTEL. Cifra de afaceri, ca ordin de marime, era

deja in anii 1994, 1995 apropiata de cea realizata din vanzari de microprocesoare

(tabelul 1.4).

Tabelul 1.4

Cifre de afaceri realizate in anii 1994, 1995 din vanzarea de microcontrollere

(in milioane dolari)

Producator 1994 1995

Motorola 1781 1511

NEC 1421 1208

Mitsubishi 945 708

Hitachi 899 782

Intel 835 605

TI 807 534

Philips 524 345

Matsushita 500 413

Lucent (AT&T) 492 275

Toshiba 400 328

1.2 SCHEMA BLOC GENERALA

Vom defini un microcontroller pornind de la o reprezentare simplificata a

sa in interactiune cu mediul (figura 1.1).

Memoria

Unitatea

centrala

de

prelucrare

Generator de

tact

Intrari

Iesiri

Programe

Figura 1.1 Schema simplificata a unui microcontoller

4 MICROCONTROLLERE

Ca intrari se folosesc de regula semnale provenind de la comutatoarele

individuale sau de la traductoare (de temperatura, de presiune, foto, traductoare

specializate). Intrarile pot fi digitale sau analogice. Intrarile digitale vehiculeaza

semnale discrete, informatia "citita" fiind informatia ce se esantioneaza la

momentul citirii liniei respective. Intrarile analogice vehiculeaza informatii

exprimabile prin functii continue de timp. "Citirea" acestora de catre

microcontroller presupune prezenta unor circuite capabile sa prelucreze aceste

informatii, fie comparatoare analogice

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Microcontrollere.pdf
Alte informații:
Tipuri fișiere:
pdf
Diacritice:
Da
Nota:
10/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
235 pagini
Imagini extrase:
235 imagini
Nr cuvinte:
73 953 cuvinte
Nr caractere:
389 358 caractere
Marime:
2.17MB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Automatică
Tag-uri:
procesoare, automatizari
Predat:
la facultate
Materie:
Automatică
Sus!