Politica pentru persoanele vârstnice

Demografia

1. Demografia ar putea fi înteleasã ca fiind disciplina studiatã de demografi, iar pentru a nu soca folosind asemenea formulãri, continutul ei se poate explicita prin însiruirea problemelor regãsite pânã la limita aceluia din cercurile la care decidem sã ne oprim.

2. Demografia studiazã populatiile umane. Tot asa de evident este cã populatiile sunt studiate de diferite discipline – practic de toate stiintele sociale. Demografia este o stiintã socialã care are ca obiect studiul populatiilor umane, privite din perspectiva dimensiunii lor numerice si a schimbãrilor de volum.

Dacã si demografia si alte discipline socio-umane studiazã populatiile umane, care este specificul demografiei?

Demografia are suficiente caracteristici ale unei stiinte nomotetice ea fiind capabilã de producerea unor cunostinte de mare consistentã si de predictii cu grad ridicat de realizare pe termen scurt si mediu. Componenta demograficã nu este izolatã, ea suportã influenta altor componente ale câmpului social de ansamblu, asa cum, la rându-i, genereazã consecinte economice, politice, culturale, sociale etc. Iesirea spre o demografie lãrgitã înseamnã deci adãugarea unui palier superior analizei demografice, componenta în cauzã, suplimentarã, purtând cel mai adesea denumirea de demografie socialã Ea poate tot atât de bine sã se numeascã sociologie demograficã., întrucât statutul sãu este similar celui al altor sociologii de ramurã, precum: sociologia juridicã, sociologia economicã, sociologia educatiei etc., adicã al acelor sociologii ce dubleazã diverse stiinte sociale particulare, fiecare dintre acestea din urmã având un câmp specific de cercetare, pe care depãsindu-l, prin aspiratia de racordare la socialul de ansamblu, se neagã pe ele însele ca discipline si se transformã în sociologia domeniului respectiv. În majoritatea tãrilor europene, demografia are pozitii institutionale mai puternice decât sociologia, fiind direct implicatã, alãturi de economie, în productia de date sociale, prin institute statistice de profil, ceea ce-i conferã un statut privilegiat, fapt pentru care, probabil, pare mai respectabilã o demografie socialã. decât o sociologie demograficã., mai ales dacã aceastã disciplinã este construitã dinspre demografie, de cãtre demografi, si nu este lãsatã pe seama sociologilor, ale cãror competente pot fi mai usor puse la îndoialã. În Statele Unite însã, întreg câmpul demografic apartine, prin traditie, sociologiei si prin urmare problema se pune cu totul altfel, lucru vizibil si din denumirea de population studies. ce se pãstreazã încã chiar si pentru aspecte de demografie formalã. Problema devine si mai complicatã dacã se are în vedere cã schimbarea în volumul si structura populatiei se produce continuu în cadre istorice mereu schimbãtoare, cu care aspectele demografice interactioneazã profund, ceea ce impune nu doar o sociologie demograficã, ci si o istorie a populatiei., disciplinã care, oricâte competente i-am acorda demografului, nu poate sã nu intre sub jurisdictia istoriografiei, cel putin în mãsura în care se are în vedere componenta de descriere si cea de scoatere la luminã a informatiilor demografice despre trecut. Problemele reconstituirii populatiilor trecute si cele ale fenomenelor si proceselor demografice din alte epoci au fãcut necesarã aparitia si consolidarea unei demografii istorice., al cãrei moment de glorie a venit atunci când istoricii s-au hotãrât sã depãseascã tratarea narativã a evenimentelor – în spetã politice si militare – din viata omenirii si sã abordeze aspectele de viatã profunde, aspecte ce nu pot face abstractie tocmai de înmultirea populatiilor.