Desen tehnic

Previzualizare curs:

Cuprins curs:

CAPITOLUL 1 - DISPUNEREA PROIECTIILOR
1.1. Reguli generale
1.2. Metode de dispunere a proiectiilor
1.3. Exceptii de la dispunerea normala a proiectiilor
CAPITOLUL 2 - VEDERI, SECTIUNI, RUPTURI
2.1. Reprezentarea vederilor
2.1.1. Generalitati
2.1.2. Clasificarea vederilor
2.1.3. Reguli pentru reprezentarea vederilor
2.2. Reprezentarea sectiunilor
2.2.1. Generalitati
2.2.2. Reguli de reprezentare a sectiunilor
2.2.3. Reguli de hasurare
2.3. Reprezentarea rupturilor
CAPITOLUL 3 - COTAREA DESENELOR TEHNICE
3.1. Generalitati
3.2. Elementele cotarii
3.3. Inscrierea valorilor cotelor
3.4. Reguli generale de cotare
3.5. Sisteme de cotare
3.6. Reguli speciale de cotare
CAPITOLUL 4 - REPREZENTAREA FILETELOR SI
FLANSELOR
4.1. Reprezentarea, cotarea si notarea filetelor
4.1.1. Generalitati
4.1.2. Reprezentarea filetelor
4.1.3. Cotarea si notarea filetelor
4.2. Reprezentarea si cotarea flanselor
4.2.1. Generalitati
4.2.2. Reguli de reprezentare si cotare
4.2.3. Reprezentarea si cotarea principalelor tipuri de
flanse
CAPITOLUL 5 - INDICAREA STARII SUPRAFETELOR
5.1. Generalitati
5.2. Notarea starii suprafetelor
5.3. Reguli de inscriere a starii suprafetei
5.4. Notarea tratamentelor termice
CAPITOLUL 6 - NOTAREA ABATERILOR DIMENSIONALE
6.1. Generalitati
6.2. Jocuri, strangeri, ajustaje
6.3. Inscrierea pe desen a tolerantelor la dimensiuni liniare si
unghiulare
CAPITOLUL 7 - INSCRIEREA TOLERANTELOR
GEOMETRICE
7.1. Generalitati
7.2. Simbolizarea tolerantelor geometrice
7.3. Reguli privind inscrierea pe desen a tolerantelor
Cuprins
Desen Tehnic 108
geometrice
7.4. Indicarea elementului tolerat
7.5. Indicarea bazei de referinta
CAPITOLUL 8 - INTOCMIREA DESENULUI DE PIESA
8.1. Generalitati
8.2. Intocmirea schitei
8.3. Intocmirea desenului la scara
CAPITOLUL 9 - DESENUL DE ANSAMBLU
9.1. Generalitati
9.2. Reguli de reprezentare
9.3. Pozitionarea elementelor componente
9.4. Cotarea desenului de ansamblu
9.5. Tabelul de componenta
CAPITOLUL 10 - ASAMBLARI NEDEMONTABILE
10.1. Generalitati
10.2. Asamblari prin nituire
10.2.1. Reprezentarea, notarea si cotarea niturilor
10.2.2. Reprezentarea asamblarilor nituite
10.3. Asamblari prin sudare
CAPITOLUL 11 - ASAMBLARI DEMONTABILE
11.1. Generalitati
11.2. Asamblari prin filet
11.2.1. Reprezentarea, notarea si cotarea organelor de
asamblare
11.2.1.1. Reprezentarea, notarea si cotarea
suruburilor
11.2.1.2. Reprezentarea, notarea si cotarea
prezoanelor
11.2.1.3. Reprezentarea, notarea si cotarea
stifturilor filetate
11.2.1.4. Reprezentarea, notarea si cotarea
piulitelor
11.2.1.5. Reprezentarea, notarea si cotarea
saibelor
11.2.1.6. Reprezentarea, notarea si cotarea
splinturilor
11.2.2. Reprezentarea asamblarilor filetate
11.3. Asamblari cu pene
11.3.1. Reprezentarea, notarea si cotarea penelor
11.3.2. Reprezentarea asamblarilor cu pene
11.4. Asamblari prin caneluri
11.4.1. Reprezentarea, notarea si cotarea arborilor si
butucilor canelati
11.4.2. Reprezentarea asamblarilor prin caneluri
11.5. Asamblari elastice
CAPITOLUL 12 - ORGANE DE TRANSMITERE A PUTERII
MECANICE
12.1. Reprezentarea si cotarea arborilor
12.2. Reprezentarea si cotarea osiilor
12.3. Reprezentarea, notarea si cotarea rotilor dintate
12.3.1. Generalitati
12.3.2. Elementele geometrice ale danturii
Cuprins
Desen Tehnic 109
12.3.3. Reprezentarea rotilor dintate
12.4. Reprezentarea angrenajelor
12.5. Reprezentarea lagarelor
12.5.1. Generalitati
12.5.2. Lagare cu alunecare
12.5.3. Lagare cu rostogolire
CAPITOLUL 13 - ELEMENTE DE ETANSARE
13.1. Generalitati
13.2. Etansari cu contact direct
13.3. Etansari fixe cu contact cu element intermediary
13.4. Etansari mobile cu contact pentru miscari de rotatie
CAPITOLUL 14 - APLICATII LA ASAMBLARI, LAGARE SI
ETANSARI
103
BIBLIOGRAFIE

Extras din curs:

Desenul tehnic industrial foloseste ca metoda de reprezentare

proiectia cilindrica ortogonala pe doua sau mai multe plane de proiectie

cu scopul de a se obtine imagini nedeformate a tuturor dimensiunilor.

Pentru obiectele de complexitate mare, cand proiectiile pe doua

sau trei plane de proiectie nu redau imaginea completa a obiectului, se

recurge la proiectia pe mai multe plane, care formeaza asa-numitul cub

de proiectie. Obiectul se considera introdus in interiorul acestui cub

imaginar, iar proiectiile se obtin pe fetele interioare ale acestuia

(fig.1.1).

Trecerea de la dispunerea spatiala la cea plana se realizeaza

prin rabaterea fetelor cubului de proiectie, pe planul vertical, obtinanduse

sase proiectii, in corespondenta (fig.1.2), dupa cum urmeaza:

1 - vederea din fata, dupa directia A, se obtine pe planul vertical

din spate; este numita si proiectie principala, ea cuprinzand cele mai

multe detalii de forma si dimensiuni ale obiectului;

2 - vederea de sus, dupa directia B, se obtine pe planul orizontal

inferior si se amplaseaza sub proiectia principala;

3 - vederea din stanga, dupa directia C, se obtine pe planul

lateral din dreapta si se amplaseaza in dreapta proiectiei principale;

4 - vederea din dreapta, dupa directia D, se obtine pe planul

lateral din stanga si se amplaseaza in stanga proiectiei principale;

5 - vederea de jos, dupa directia E, se obtine pe planul orizontal

superior si se amplaseaza deasupra proiectiei principale;

Fig. 1.1

Dispunerea proiectiilor

Desen Tehnic 6

6 - vederea din spate, dupa directia F, se obtine pe planul

vertical din fata si se amplaseaza in dreapta sau stanga proiectiei

principale dupa proiectia C, respectiv D.

D A C F

E

B

Fig. 1.2

Piesele care pot fi utilizate in orice pozitie (suruburi, piulite,

stifturi, arbori, axe, tije etc.) se reprezinta de regula in pozitia de

prelucrare (sau de asamblare), adica cu axa orizontala.

In cele mai multe cazuri, la reprezentarea unui obiect sunt

suficiente una, doua sau trei proiectii, respectiv dupa directiile A, B si C.

1.2. Metode de dispunere a proiectiilor

Conform STAS 614-76, dupa modul de amplasare al proiectiilor

fata de proiectia principala, se cunosc doua metode si anume:

- metoda E, europeana, prezentata in fig.1.2;

- metoda A, americana, prezentata in fig.1.3.

Simbolurile grafice de identificare pentru cele doua metode (fig.1.4)

se amplaseaza pe desen numai daca este strict necesar, in stanga sau in

interiorul indicatorului.

Metoda E Metoda A

Fig. 1.4

Dispunerea proiectiilor

Desen Tehnic 7

D A C F

E

B

Fig. 1.3

1.3. Exceptii de la dispunerea normala a proiectiilor

Se admit abateri de la dispunerea normala a proiectiilor in

urmatoarele cazuri:

- cand obiectul are unele parti inclinate fata de planele de

proiectie;

- pentru a reprezenta anumite detalii de forma si pentru o mai

buna claritate a desenului, precum si pentru utilizarea rationala

a campului desenului.

In aceste cazuri directiile de proiectare se indica prin cate o

sageata deasupra careia se scrie litera de identificare a vederii, litera care

se trece si deasupra proiectiei corespunzatoare (fig.1.5).

In cazul proiectiilor reprezentate rotit langa litera de identificare, se

reprezinta si un simbol.

Bibliografie:

Abrudan, O., Tomescu, L. - Desen tehnic. Reprezentarea

corpurilor geometrice, Editura Semne, Bucuresti, 2000.

2. Aldea, S., Simion, I. - Desen si grafica pe calculator, Editura Bren,

Bucuresti, 2000.

3. Alexandru, V., Baroiu, N., Abrudan, O., Bejenaru, S., Simionica,

M. - Aplicatii de geometrie descriptiva si desen, Editura

Academica, Galati, 2005.

4. Alexandru, V., Bejenaru, S., Baroiu, N. - Grafica asistata de

calculator, Editura Fundatiei Universitare ,,Dunarea de Jos", Galati,

2002.

5. Alexandru, V., s.a. - Geometrie descriptiva si desen - Partea I -

Curs si aplicatii, Universitatea din Galati, 1982.

6. Andrei, L., Andrei, G. - Grafica inginereasca asistata de

calculator, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2005.

7. Crudu, I., s.a. - Atlas - Reductoare cu roti dintate, Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981.

8. Dale, C., s.a. - Desen tehnic industrial pentru constructii de

masini, Editura Tehnica, Bucuresti, 1990.

9. Enache, I., s.a. - Geometrie descriptiva si desen tehnic, Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.

10. Gheorghe, D. - Control dimensional, vol. I, Universitatea din

Galati, 1998.

11. Husein, Gh., s.a. - Desen tehnic, Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1975.

12. Ivanceanu, I, s.a. - Geometrie descriptiva si desen tehnic, Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.

13. Morarescu, A., Bejenaru, S. - Geometrie descriptiva si desen

tehnic - Partea I, Editura Academica, Galati, 2001.

14. Solea, D., s.a. - Geometrie descriptiva si desen tehnic - Indrumar

pentru lucrari practice, Editura Mongabit, Galati, 2002.

15. Tarau, I. - Tolerante si masuratori tehnice, Universitatea din

Galati, 1982.

16. Vasilescu, E., s.a. - Desen tehnic industrial. Elemente de

proiectare, Editura Tehnica, Bucuresti, 1995.

*** Catalogul standardelor romane 2005, Editura Tehnica, Bucuresti.

*** Desene tehnice - Colectie de standarde, Editura Tehnica,

Bucuresti, 1996.

*** Organe de masini - Colectie de standarde.

*** Standarde de desen tehnic, seria U

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Desen tehnic.pdf
Alte informații:
Tipuri fișiere:
pdf
Diacritice:
Da
Nota:
10/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
109 pagini
Imagini extrase:
109 imagini
Nr cuvinte:
20 984 cuvinte
Nr caractere:
119 319 caractere
Marime:
3.25MB (arhivat)
Publicat de:
Paulina Barbu
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Alte domenii
Tag-uri:
desen, desen tehnic
Predat:
la facultate , Universitatea "Danubius" din Galati
Materie:
Alte domenii
An de studiu:
I
Sus!