Cartarea Solului

Solul s-a format si se formeaza in prezent la suprafata uscatului.

Invelisul exterior al Pamantului poarta denumirea de scoarta terestra (litosfera). Initial, scoarta terestra era constituita din roci masive, compacte, rezultate prin consolidarea magmei (roci primare). Acestea fiind masive, compacte, nu aveau capacitate pentru apa si aer. Deasemenea, principalele elemente necesare in nutritia plantelor (Ca, Mg, K) chiar daca se gaseau in cantitati suficiente, ele erau in forme greu accesibile plantelor.

Sub actiunea unor agenti ai atmosferei, hidrosferei si mai tarziu si ai biosferei, rocile primare au suferit profunde modificari fizice si chimice, rezultand roci secundare, care, sunt afanate, poroase. Datorita acestui fapt, ele au capacitate pentru apa si aer, si de asemenea, substantele nutritive se gasesc in forme usor asimilabile de catre plante. Deci, se creeaza conditii minime de apa, aer, substante nutritive pentru instalarea plantelor si a microorganismelor. Procesul de formare a solului incepe o data cu instalarea plantelor si a microorganismelor. Plantele trec prin procesul de fotosinteza, substantele minerale din scoarta terestra, in substante organice care alcatuiesc corpul lor.

Dupa parcurgerea ciclului vital, plantele ajung in scoarta terestra sub forma de resturi organice. Acestea sunt descompuse cu ajutorul microorganismelor in substante tot de natura organica la inceput, dar mai simple, si in final, in substante minerale care sunt folosite de plantele urmatoare.

Din substante organice intermediare de descompunere, tot sub actiunea microorganismelor, sunt sintetizate substante organice complexe, specifice solului, cunoscute sub denumirea de humus. Procesul acesta, repetandu-se an de an, duce la formarea in partea superioara a scoartei terestre a unui orizont bioacumulativ. Procesul de acumulare a substantelor si a humusului in partea superioara a scoartei terestre, poarta denumirea de bioacumulare.

Facand o sectiune verticala printr-un sol, se constata existenta unor strate diferite care poarta denumirea de orizonturi de sol. Ansamblul acestor orizonturi de sol constituie profilul de sol.

Formarea solului, denumita si solificare este influentata de o serie de factori numiti factori de solificare (pedogenetici).

Principalii factori pedogenetici:

1. Organismele vii

2. Clima (precipitatii, temperatura)

Legatura dintre clima si sol se exprima printr-o serie de indici. In tara noastra, indicele de ariditate. Iar=p/(T+10). p-media anuala a precipitatiilor, T- temperatura medie anuala, exprimata in grade Celsius. 10 – coeficient care permite calcularea indicelui in conditiile unei temperaturi negative. Indicele de ariditate poate fi calculat si pe luni, luandu-se valorile corespunzatoare pentru temperatura si precipitatii. Indicele de ariditate variaza intre 20 si 24 in zona de stepa si intre 24 si 28 in zona de silvostepa.

3. Relieful

Infulenteaza atat prin unitatile mari, cat si prin existenta formelor de microrelief.

4. Roca

Pe seama careia se formeaza solul, este subordonata altor factori, iar pe aceeasi roca se pot forma soluri diferite iar in acelasi timp, pe roci diferite se poate forma acelasi tip de sol.

5. Timpul

De obicei, varsta solului este egala cu aceea a teritoriului pe care a format, dar sunt situatii, spre exemplu pe versanti, unde eroziunea accentuata determinat o reinnoire continua a reliefului, ceea ce face ca solificarea sa se afle intr-un stadiu incipient.

6. Apele freatice si stagnante

De obicei, solificarea se petrece in conditii normale de umezire, datorita precipitatiilor atmosferice. Sunta insa si situatii, in care, solificarea are loc in conditii de exces de umiditate. Excesul de umiditatea poate fi de suprafata, datorat apelor pluviale, sau din revarsarea raurilor ce stagneaza deasupra unui strat impermeabil. Mai poate fi de natura freatica si se datoreaza apelor freatice situate la mica adancime.

Indiferent de originea excesului de apa, in sol au loc preponderent procese de reducere care duc la formarea unor compusi ai Fe si Mn cu culori albastrui, cenusii, vinetii si verzuii, culori pe care le imprima si solului.

Aceste procese care au loc in conditiile unui exces de apa se numesc procese de glizare, atunci cand excesul de apa este freatic, si pseudoglizare atunci cand excesul de apa este de suprafata.

Daca apa freatica are un grad ridicat de mineralizare, se produce salinizarea solului sau alcalizarea. Alcalizarea consta in patrunderea ionilor de sodiu in complexul adsortiv al solului peste limita de inactivitate a solului care este 5% din capacitatea totala de schimb cationic.

7. Factorul antropic

Imbraca aspecte foarte variate si nu intotdeauna activitatea umana a favorizat formarea solului in sens pozitiv. Sunt situatii in care au loc procese de salinizare, poluare, pesticide, rezultant o degradare a calitatii solului.

Din punct de vedere fizic, solul este un sistem trifazic. In alcatuirea sa, intalnim o faza solida, o faza lichida si o faza gazoasa.

Faza solida este constituita dintr-o parte minerala si o parte organica. Scoarta terestra este alcatuita in proportie de 70% din silicati, iar restul din alte minerale care provin tot din silicati. Se poate spune ca originea partii normale a solului o formeaza silicatii. Silicatii sunt alcatuiti din grupari Si-O2. Cea mai simpla grupare o reprezinta tetraedrul de siliciu (SiO4). Acesta este alcatuit din 4 ioni de oxigen dispusi in colturile unui tetraedru. Ionul poate fi schimbat de alti ionic cu acelasi volum, rezultand diferite grupe de minerale.