Zooeconomie

Extras din curs:

1.1. Importanţa agriculturii în condiţiile crizei alimentare

În condiţiile crizei energetice şi alimentare mondiale, dezvoltarea prioritară a agriculturii, alături de producţia de energie, a devenit un deziderat major al dezvoltării economice de ansamblu.

-agricultura constituie ramura vitală pentru dezvoltarea economică

-agricultura este o importantă sursă de materii prime pentru industria procesatoare;

-agricultura este o importantă piaţă de desfacere pentru produsele neagricole;

-agricultura are un rol determinant în progresul rapid al întregii economii;

Din analiza statistică a 141 ţări, publicată de O.N.U. a rezultat faptul că:

în 61 state, agricultura contribuie cu peste 20 % din P.I.B.;

în 35 state, agriculturii îi revine peste 1/3 din P.I.B.;

în 18 state, agricultura contribuie cu cea mai mare pondere în formarea Produsului Intern Brut;

Agricultura a fost şi rămâne principala sursă de alimente pentru populaţie mai ales în condiţiile “exploziei demografice” care se manifestă în ţările sărace.

Potrivit unor studii ale Organizaţiei pentru Agricultură şi Alimentaţie (F.A.O.), criza alimentară este determinată de mai mulţi factori:

randamente agricole scăzute în unele ţări sărace;

creşterea mai rapidă a populaţiei decât a producţiei agricole în unele zone şi state neindustrializate;

scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeţe din terenul arabil;

costul ridicat al atragerii în circuitul agricol a unor terenuri din diferite zone neagricole ale globului;

neconcordanţa dintre resursele alocate dezvoltării agriculturii şi cele alocate în alte domenii, inclusiv pentru cheltuielile militare

În România, în urma aplicării legilor nr.18/1991, nr.169/1997 şi nr.1/2000 – privind fondul funciar, structura agrară a suferit numeroase schimbări.

Spre exemplu, până în anul 2000, pe suprafaţa de 9 milioane hectare au apărut 4,17 milioane exploataţii agricole, având o suprafaţă medie de 2,2 hectare, cu 5-16 parcele fiecare, astfel că, România a devenit ţara cu agricultura cea mai fărâmiţată şi cea mai slab dezvoltată din Europa.

Din cele 9 milioane hectare fărâmiţate, circa 45 % dintre proprietari locuiau în oraşe;

În acelaşi timp, a avut loc şi distrugerea unui mare număr de construcţii productive, s-au defrişat peste 170.000 hectare livezi, au fost deteriorate peste 1,7 milioane hectare prevăzute cu instalaţii de irigaţie iar peste 20.000 specialişti cu studii superioare din agricultură au fost disponibilizaţi, intrând în rândul şomerilor.

O altă cauză a crizei alimentare româneşti este reprezentată de învechirea şi casarea unui mare număr de tractoare şi maşini agricole:

- din cele163.000 tractoare existente în anul 1989, circa 70 % au fost casate;

cantitatea de îngrăşăminte chimice administrate la hectar s-a redus de la circa 200 Kg, în 1989, la circa 30 Kg, în prezent;

- pierderile anuale de recoltă din agricultură au fost evaluate la circa 30 milioane tone, în echivalent cereale boabe.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Zooeconomie.ppt
Alte informații:
Tipuri fișiere:
ppt
Nota:
9/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
109 pagini
Marime:
104.73KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Agronomie
Predat:
la facultate
Materie:
Agronomie
Profesorului:
Prof. Dr. Aurel CHIRAN, Şef lucrări Dr. Elena GÎNDU
Sus!