Extras din curs:

Până în1965-1970 cultură cunoscută dar condamnată la “non evoluţie” 46 % acid erucic responsabil de scăderea apetitului, afecţiuni ale glandei tiroide, ale glandelor suprarenale, ficat, accidente cardiovasculare, întârzieri în creştere

Slabă rezistenţă la iernare, atac de numeroşi dăunători, slabă rezistenţă la scuturare

În câţiva ani cercetarea ştiinţifică a reuşit să facă din rapiţă Colza principala plantă producătoare de ulei alimentar a Europei Centrale şi de Vest şi a Americii de Nord (Canada)

Utilă, rentabilă, competitivă Canola

5 etape de evoluţie după anul 1970 Conferinţa Internaţională a Rapiţei din Canada

Eliminarea din compoziţia chimică a seminţelor a acidului erucic C12H42O2 (acid gras) şi a acidului eicosenoic primele soiuri (Primor 1973), cu 0,2 % acid erucic în loc de 46% (JET NEUF în 1978 şi BIENVENU în 1973) soiuri cu “0” acid erucic (sub 5%)

Prin eliminarea acidului erucic (s-a îndepărtat un component nociv) a crescut conţinutul în acid oleic (acid mononesaturat) de la 14 la 64% şi acidul linoleic la 21%

2. Valorificarea turtelor rezultate de la extraţia uleiului începând cu 1974 prin scăderea conţinutului în compuşi sulfuraţi numiţi glucosinolaţi. Fără utilizarea turtelor rapiţa era o cultură oleaginoasă oarecare, turtele (şroturile) concentrate proteice în furajare

3. Crearea soiurilor lipsite total de acid erucic şi glucosinolaţi sub 35 micromoli/g la 9% umiditate = soiuri de tip “00” DARMOR – 1984, SAMURAI – 1989, precum şi crearea primilor hibrizi de rapiţă Colza SYNERGY – 1994 şi COCKTAIL – 1995 De asemenea s-a lucrat la creşterea randamentului începând cu anul – 1995 pentru a atinge 3500 kg/ha

Scăderea conţinutului în glucosinolaţi:

- 1989 – 29,5 (micromoli/g la 9% umiditate, sub 25 µmol/g canola)

- 1990 -17,9

- 1992 – 15,7

- 2005 – 13,5

- 2008 – sub 12

Cei mai importanţi glucosinolaţi: progroitina şi glucobrassicanapina transformaţi de enzima mirosinazina în compuşi toxici cu sulf

4. Crearea de hibrizi de Colza cu capacitate de restaurare a fertilităţii (gene restauratoare de fertilitate) pentru uşurinţa producerii de seminţe hibride (F-1) cu mare potenţial de producţie. PRONTO în Germania, ELITE în Danemarca. Înscrirea primului soi de rapiţă Colza cu conţinut scăzut în acid alfa-linolenic “CADDY”5. Folosirea uleiului de rapiţă ca şi carburant după transformarea în ester – metilic sau etilic numit “biodiesel” sau “diester”

1000 l ulei Colza + 100 l metanol = 1000 l ester metilic (biodiesel sau diester) + 100 l glicerină

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Rapita.ppt
Alte informații:
Tipuri fișiere:
ppt
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
41 pagini
Marime:
19.28MB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Agronomie
Predat:
la facultate
Materie:
Agronomie
Profesorului:
Morar ioan
Sus!