In cadrul Institutului de Cercetari pentru Legumicultura si Floricultura de la Ferma Mogosoaia s-au efectuat cercetari privitoare la stabilirea si imbunatatirea tehnologiilor de cultura a ciupercilor destinate consumului inca din ultimele decenii ale secolului 20.
Dintre ciupercile comestibile, tehnologia de cultura este stabilita pentru urmatoarele specii :
- ciuperca alba, crem sau bruna, pentru temperaturi scazute (12-16?C) la fructificare, numita si ciuperca criofila - Psalliota (Agaricus) bisporus.
- ciuperca alba, pentru temperaturi mai ridicate (20-26?C) la fructificare, denumita si ciuperca termofila sau Psalliota edulis
- buretele rosiatic - Pleurotus florida
- buretele vanat denumit si pastravul fagului sau Pleurotus ostreatus
- buretele cornet - Pleurotus cornucopiae
- buretele ciuciulete - Coprinus comatus
- ciuperca cu val - Stropharia rugosa
Ne vom ocupa in materialul de fata de ciupercile Psalliota (Agaricus) bisporus, incercand sa expunem atat tehnici de cultura, generalitati privind morfologia acestei specii, cat si principalele boli si daunatori care pot sa apara, precum si metode de combatere a acestora.
Pe teritoriul Romaniei se gasesc in flora spontana multe specii de ciuperci comestibile. Acestea fac parte din clasa Basidiomycetes, increngatura Mycophyta. Dintre acestea, cele mai raspandite sunt : Creasta cocosului (Clavaria aurea), Flocoselul (Hydnum repandum), Manatarca (Boletus edulis), Buretii galbeni (Cantharellus cibarius), Rascovul (Lactarius deliciosus), Iutari (Lactarius piperatus).
Din genul Psalliota (Agaricus) cea mai raspandita este Psalliota (Agaricus) campestris, denumita popular ciuperca de camp.
2. Denumirea si incadrarea taxonomica a speciei Agaricus bisporus
Din punct de vedere taxonomic, ciupercile genului Psalliota (Agaricus) fac parte din clasa Basidiomycetes, subclasa Holobasidiomycetes, ordinul Hymenomycetales, familia Agaricaceae. Basidiomicetele sunt ciuperci superioare, evoluate, cu miceliu pluricelular. Organul sporifer este basidia, pe care se formeaza spori numiti basidiospori in numar de 4 de regula, in numar de 2 in cazul Agaricus bisporus. Ciupercile ordinului Hymenomycetales prezinta basidiile sub forma de himeniu.
In ultima perioada denumirea de Agaricus bisporus este desemnata drept cea corecta, fata de Psalliota bisporus. Totusi, ele sunt inca utilizate in paralel. O denumire mai veche pentru Agaricus bisporus este Agaricus brunnescens. Denumirea bisporus deriva din faptul ca, pe cand majoritatea basidiomicetelor au 4 basidiospori pe fiecare basidie, Agaricus bisporus are numai 2, de culoare bruna.
Denumirea romaneasca pentru aceasta specie este ciuperca alba, crem sau bruna sau ciuperca criofila (N. Mateescu). In engleza termenul utilizat este de << button mushrooms >>.
Genul Agaricus cuprinde aproximativ 100 de specii, dintre care cele mai raspandite sunt Agaricus bitorquis, Agaricus augustus, si ciuperca de camp, Agaricus campestris. Sunt de asemenea si specii otravitoare, cum ar fi Agaricus placomyces si Agaricus xanthodermus.
3. Morfologia ciupercii Agaricus bisporus
Corpul ciupercii este format din doua parti : carpofor, in partea aeriana si hife miceliene, cu reflexe metalice alb-cenusii, puternic ramificate in substratul nutritiv in partea subterana. Hifele miceliene la inceput sunt subtiri si pe masura ce se dezvolta cultura, hifele miceliene incep sa se uneasca in manunchiuri formand ulterior cordoane miceliene de culoare alba.
Partea aeriana a corpului vegetativ, respectiv carpoforul, este alcatuit din doua parti anatomice : palarie si picior. In alcatuirea palariei se disting, de la exterior spre interior :
- cuticula sau membrana, care poate fi de culoare alba, crem, bruna, cu suprafata neteda fibros scamoasa sau solzoasa
- pulpa sau carnea, de culoare alba, compacta sau laxa
- stratul himenial ce cuprinde lamelele basidiale ale ciupercii pe care se vor forma sporii
- camera subhimeniala, ce reprezinta spatiul dintre lamelele basidiale si velum
- velumul, o prelungire a cuticulei, care uneste marginea palariei cu piciorul. La deschiderea palariei, velumul se rupe si ramane sub forma unui inel in partea superioara a piciorului. Velumul prezinta un interes deosebit pentru cultivator deoarece starea lui indica momentul recoltarii. Valoarea comerciala a ciupercilor este cea mai ridicata cand velumul se prezinta intreg.
Palaria ciupercii poate avea diferite forme : plata, turtita, concava, cu suprafata neteda, fibroasa sau scamoasa si de culoare alba, crem sau bruna.
Piciorul ciupercii prezinta la exterior cuticula care in toate cazurile este neteda si alba, in interior pulpa care este ceva mai laxa fata de cea a palariei, iar in mijloc se gaseste canalul medular.
Piciorul ciupercii poate fi cilindric, conic umflat la baza, alungit sau scurt.
1. Mateescu, Niculae - Cultura ciupercilor in gospodaria personala, Ed. Ceres, 1983
2. Campeanu, Sorin - Curs de biotehnologii in reciclarea deseurilor, USAMV, 2002
3. Volk, Tom ; Ivors, Kelly - Fungus of the Month, 2001
http://TomVolkFungi.net
4. C. Manolache, A. Savescu, Gh. Boguleanu, Fl. Paulian, D. Balaj, P. Pasol, Entomologie agricola, Ed. Agrosilvica, 1969
5. A. Savescu - Album de protectia plantelor, Min Agriculturii, 1961
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
