Moara cu noroc de Ioan Slavici

Didactic nuvela se defineste ca specie a geniului epic in proza cu un singur fir narativ, cu un singur conflict, cu o actiune nu prea complicata si cu personaje relatic putine care sunt caracterizate succint in funcite de participarea lor la actiune.

Din punct de vedere etimologic termenul ,,nuvela" provine din cuvantul francez ,,nouvelle" si italiana ,,novela". Ambii termeni inseamna de la origine ,,noutate" asadar ca specie epica nuvela se axeaza asupra imediatului evenimentelor narate. De obicei in centrul nuvelei se afla un personaj care are rolul de protagonist. De exemplu in nuvela ,,Alexandru Lapusneanu" de Costeche Negruzzi protagonistul este cel al carui nume apare in titlu. In ,,Moara cu noroc" de I. Slavici se insista in special asupra lui Ghita , sotul Anei, insa si un personaj cum este Lica Samadaul are un rol esential in text.Aparitia sa declanseaza instrainarea in cuplul Ghita-Ana.

O alta caracteristica a nuvelei este tendinta catre obiectivare.Daca povestirea presupune in general o perspectiva subiectiva apartinand unui narator intradiegetic care se adreseaza unui presupus auditoriu , in nuvela naratorul este omniscient si extradiegetic ca in ,,Mara cu noroc" de Ioan Slavici.

In critica literara trei nuvele sunt cosiderate a fi capodoperele literaturii romanesti:"Alexandru Lapusneanu" de Costache Negruzzi, ,,mos Nichifor Cotcariu" de Ion Creanga si ,,Moara cu noroc" de Ioan Slavici. Textele nuvelistice ale lui Slavici sunt realiste si psihologice.De altfel verosimilitatea faptelor narate este o alta trasatura generala a nuvelei asadar nuvela se apropie de criteriul lui ,,mimesis"(incredere in reproducere cat mai exacta a realitatii)

In ,,Estetica" sar si in ,,Lumea prin care am trecut", I.Slavici considera ca una dintre cele mai importante functii ale literaturii este cea de etica adica moralizatoare.

Magdalena Popescu demonstreaza ca intentia aurotului este cu mult depasitea de cea a operei.Talentul scriitorului a condus spre crearea unor nuvele cum este ,,Moara cu noroc" in care simpla latura moralizatoare este completata de structuri dostoievskiene.Acestea sunt:tema iubirii, a urii, a vinovatiei, fascinatia fericirii.

Intentia moralizatoare a autorului este exprimata inca din primul enunt al textului:"Omul trebuie sa fie multumit cu saracia sa caci daca e vorba nu bagatia ci linistea colibei tale te face fericit."