Luceafărul

Luceafarul este incontestabil o capodopera a literaturi romane, un poem romantic prin sursele de inspiratie, prin viziunea artistica de constructie, prin amestecul de genuri si speci literare.

A fost publicat in ,,Almanahul Societati Academice Romania Juna" din Viena in 1883(aprilie) si ulterior in revista ,,Convorbiri literare".

Poemul are la baza un basm popular romanesc ,,Fata in gradina de aur" cules de germanul Richard Kunich in timpul unei calatori in tarile romane.

Basmul reda povestea unei fete de imparat care pentru a fi ferita de privirile muritorilor tatal ei o ascunde intr-un castel dintr-o gradina de aur Un zmeu se indragosteste de ea si o metamorfozeaza intr-un vant, stea sau intr-o ploaie si mai apoi intr-un tanar frumos care ii cere fetei sa-l urmeze. Fata refuza propunerea si ii cere in schimb sa renunte la nemurire. Zmeul pleaca la demiurg si ii cere acestuia renuntarea la conditia de nemuritor.

In acest timp fata de imparat se indragosteste de un fecior si cei doi pleaca in lume iar zmeul se intoarce si drept razbunare pravaleste o stanca asupra fetei lasandu-l sa se stinga de durere.

Continutul basmului izvor a fost prelucrat de Eminescu in cinci variante succesive pana la forma finala cand a devenit o tulburatoare poveste alegorica despre soarta nefericita a geniului im lume. In geneza poemului sursei folclorice i-au fost adaugate multe izvoare de inspiratie: propia experienta de viata a poetului, anumite concepti filozofice si mituri autoctone sau universale.

Unul dintre acestea este mitul lui Hyperion din stapanul lumini la care se adauga mitul luciferic (Luceafarul este numele planetei Venus steaua iubiri). De factura autoctona este mitul zburatorului care in conceptia populara e o fiinta demonica ce adduce primi fiori ai iubirii la tinerele fete. Din punct de vedere filozofic Eminescu apeleaza la filozofia antica greceasca (platon, Aristotel si Socrate) si filozofia Indiana darn u in ultimul rand la filozofia romanticilor.

Poemul este romantic prin tema si motive literare, tema iubirii, tema nature si tema cosmogonica prinzand contur in lucrarea de exceptie.

Intalnim aici problematica omului superior incapabil sa se adapteze in universal comun.