Tradiții și obiceiuri în Dobrogea

Previzualizare atestat:

Cuprins atestat:

Cuprins
Capitolul I Asezarea si descrierea zonei geografici 1
Capitolul II Zone turistice 2
Capitolul III Elemente de etnografie si folclor 3
Arhitectura 3.1
Gastronomie 3.2
Traditii 3.3
Port 3.4
Capitolul IV Valorificarea traditiilor si obiceiurilor populare 4
Program turistic 4.1
Capitolul V Concluzii si propuneri de dezvoltare a turismului 5
Bibliografie 6

Extras din atestat:

Capitolul I -Asezarea si descrierea zonei geografice

Situată în partea sud-estică a României, provincia istorică Dobrogea reprezintă una din cele mai caracteristice regiuni extracarpatice, foarte variată în privință reliefului și geologiei, dar și a microclimei, hidrografiei, florei și faunei.

Din punct de vedere geomorfologic, Dobrogea este constituită din patru unități morfostructurale și anume: cimpia aluviala și deltaica a Dunării, unitatea muntos-deluroasă hercinico-kimerica a Dobrogei de Nord, unitatea podișului de șisturi verzi a Casimcei sau Dobrogea Centrală și unitatea podiș 212h71c ului structural sarmatic al Dobrogei de Sud.

Zonă care face obiectul prezentului studiu este reprezentată de primele două unități morfostructurale, ce vor fi tratate că o singură entitate geografică, istorică și etnografica numită Dobrogea de Nord.

Dobrogea de Nord este delimitată geografic la vest și nord de fluviul Dunărea, de Marea Neagră la est și de falia Peceneagă-Camena la sud. Din punct de vedere geologic, teritoriul dobrogean aparține unității de platformă, unitate rigidă de munți vechi, intens cutată, faliata și erodată, caracterizată prin morfostructuri de tip bloc, continuată sub luncă și deltă Dunării.

Relieful zonei, rezultat dintr-o modelare subaeriana de lungă durată, cuprinde în aceeași proporție regiuni joase cu altitudini între 0 și 6 m (de luncă, deltă, lacustre și mlăștinoase) și regiuni înalte cu valori altimetrice cuprinse între 6 și 467 m (de câmpii în trepte, dealuri-podișuri și munții intens erodați).

Astfel cele mai vechi unități geologice și de relief (munți, dealuri și podișuri de vârstă precambriana, hercinica și kimerica, dezvoltate în condiții de stepa și înecate inloess ) vin în contact direct cu cele mai noi (luncă și deltă Dunării).

Exponentul principal al regiunilor joase este reprezentat de Deltă Dunării, cea mai tânără regiune geografică a României, cu o individualitate aparte între deltele Europei, cât și între cele ale lumii întregi. Deltă Dunării este o deltă de tip clasic, cu un contur clar deoarece debușează într-o mare închisă, lipsită de maree, unde vânturile au frecvență redusă și intensitate mică, favorabile apariției deltelor. Că rezultat al interacțiunii dintre fluviu și mare, Deltă se împarte în două sectoare: deltă fluviala în vest și deltă fluvio-marină în est, separate prin aliniamentul de grinduri Letea-Caraorman-Crasnicol. Caracteristic reliefului din regiunile înalte este intensă lui fragmentare sau îmbucățire în numeroase masive și culmi muntoase, deluroase, unele izolate, cu caracter insular (inselberguri). Cele mai importante masive și culmi muntoase sunt masivul nord-vestic, constituit din Munții Măcinului și Dealurile Niculitelului, și masivul sudic, mult mai întins, care cuprinde cea mai mare parte a podișurilor Babadag și Casimcea. Cele două masive sunt separate între ele prin pasul Carapelit sau Iaila, situat la altitudinea de 200 m.

Dobrogea de Nord se integrează din punct de vedere climaticregiunilor deluroase joase ale țării, cu un foarte accentuat caracter continental, dar prezintă diferite nuanțe locale condiționate de: poziția la gurile Dunării și pe litoralul Mării Negre, morfologia reliefului (culoarele și depresiunile marginale din vest, nord și est), masivitatea și altitudinea munților și dealurilor din partea de nord-vest și de sud.

Pe bază contrastului uscat-mare au fost distinse cele două regiuni climatice-continentală, cu contraste termice mari de la vară la iarnă, ploi rare, cu caracter de averse, fenomene intense de viscol și precipitații de 400 mm anual și litoral maritimă, cu circulație locală de brize în timpul verii, influența directă a Mării Negre, care împiedică scăderea excesiva a temperaturii aerului, cu un număr mai redus de zile călduroase.

Pe bază raportului relief-clima au fost identificate mai multe nuanțe climatice mezo- și microclimatice: munți și dealuri-clima moderată, dealuri și câmpii în trepte-clima blândă și caldă, luncă Dunării-clima moderată și foarte caldă, Deltă Dunării și litoral premaritim-clima blândă și moderată.

Regimul eolian are un caracter aproape continuu, accentuând climatul arid al zonei. Vânturile predominante sunt cele de N și NE; există însă și vânturi locale a căror direcție este influențată de relief, distribuția apei și a uscatului.

Bibliografie:

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogea

2. http://www.blueheron.ro/circuit-dobrogea/

3. https://www.info-delta.ro/traditii-in-dobrogea-28/obiceiuri-din-dobrogea-44.html

4. https://www.lumeasatului.ro/articole-revista/1382-obiceiuri-si-traditii-de-sarbatori-in-dobrogea.html

5. https://www.google.ro/

Descarcă atestat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Traditii si obiceiuri in Dobrogea.docx
Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
21 pagini
Imagini extrase:
21 imagini
Nr cuvinte:
4 590 cuvinte
Nr caractere:
24 034 caractere
Marime:
4.89MB (arhivat)
Publicat de:
NNT 2 P.
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Atestat
Materie:
Turism și Alimentație
Predat:
Colegiul Economic “Ion Ghica” Bacau
Profesorului:
Buznea Daniela
Sus!