Județul Bihor

Capitolul I

Evaluarea capitalului natural

Judeţul Bihor

1.1. Aşezare geografică

Din punct de vedere geografic, judeţul Bihor este aşezat în partea nord-vestică a Romaniei, în Crişana, pe cursurile Crişului Repede si Crişului Negru,mărginit la est de Munţii Apuseni, iar la vest de Câmpia Tisei şi are ca vecini: la est-Cluj, Alba, Sălaj; la nord-Satu Mare; la sud-Arad; la vest-Ungaria.

Din punct de vedere al suprafeţei, judeţul Bihor este al 6-lea din ţară, cu 7544 kmp, cca.3,2 % din suprafaţa României, învecinându-se cu alte 5 judeţe; din punct de vedere al populaţiei fiind pe locul 12 cu cca. 633.629 de locuitori, carora li se adaugă cca. 18.000 de studenţi care provin din alte judeţe precum şi turiştii sosiţi în staţiunele bihorene pe toata durata sezonului estival.

După numărul oraşelor şi comunelor, Bihorul ocupă locul 11 având 10 oraşe (dintre care, 4 sunt municipii), 90 de comune şi 435 de sate.

1.2. Relieful şi Clima

Relieful

Din punct de vedere geomorfologic, judeţul Bihor se caracterizează printr-un relief variat, alcătuit din munţi, dealuri şi câmpii.

Teritoriul judeţului se desfăşoară între 1849 m, altitudinea maximă din Munţii Bihor şi 90 m altitudinea minima din Câmpia joasă a Crişurilor, fiind alcătuit din trei trepte de relief: treapta montană ocupa 24%, dealurile şi depresiunile 32% şi câmpia 44%.

Zona montană este alcătuită dintr-o parte a Muntilor Bihor-Vladeasa,treapta montana cea mai înalta,cu suprafeţe de nivelare întinse,cu sectoare importante de relief carstic din care se desprind culmile Codru-Moma, Pădurea Craiului şi Plopiş, despărţite de depresiuni de tip golf (o asociere de dealuri, terase si lunci).

Zona deluroasă reprezintă o treaptă intermediară între munţi si câmpie, cu altitudini modeste, între 200-450m : Dealul Plopişului, Dealul Pădurii Craiului, Dealul Bihorului, Dealul Codrului şi Dealul Moma.

Zona de câmpie coboară de la circa 200m altitudine absolută, in vecinătatea dealurilor, la 90m în zona joasă de divagare.

Este formată din unităţi înalte, de glacisuri - Câmpiile Calacei, Miersigului, Bihariei, Tăşnadului, Câmpia nisipoasă Carei; şi unităţi joase, aluviale, netede, cu exces de umiditate - Câmpiile Crişurilor şi Ierului.

Clima

Clima judeţului Bihor este temperat – continentală, cu influenţe ale circulaţiei maselor de aer vestice, care transportă un aer oceanic,umed.

Valorile parametrilor meteorologici sunt influenţate şi de creşterea treptată a altitudinii reliefului de la V la E.

Astfel, temperatura medie anuală descreşte de la 10,5˚C in câmpie, la 8-10˚C în zona deluroasă şi a munţilor cu altitudini mici şi la 2-4˚C pe culmile montane înalte din E.

În arealul judeţului Bihor, temperatura maxima absoluta - +40,2˚C - a fost înregistrată la Vaşcău,iar temperatura minima absoluta - -30,5˚C - la Beiuş.

Cantitatea de precipitaţii prezintă variaţii anuale, anotimpuale şi lunare, în raport cu etajarea unităţilor de relief, atingând valori medii anuale de 600mm în câmpie, 700 – 1.000mm în regiunile deluroase şi peste 1.400mm pe treptele înalte de relief.

1.3. Vegetaţia şi Fauna

Vegetaţia

Este reprezentată de silvostepă în zona de câmpie (pajişti in alternanţă cu pâlcuri de stejar), în cea mai mare parte ocupată în prezent de culturi agricole, pajişti secundare, plantaţii de salcâm; zona padurilor de foioase, alcătuită din păduri de cer cu carpen ,cu stejar şi gorun, în alternanţă cu pajişti secundare şi culturi agricole; etajul pădurilor de foioase (pâna la 1000m), reprezentat de păduri de stejar, de cer cu gorun, de gorun cu carpen, ulm, frăşin, păduri de fag cu carpen, de fag, de fag cu molid; etajul coniferelor(1000-1700 m), alcătuit din păduri de molid.

Vegetaţia intrazonală şi azonală e reprezentată de vegetaţia de luncă (zăvoaie de plop, salcie şi pajişti), vegetaţia de sărătura pe areale umede si arenicolă pe nisipuri.

Numeroase specii de plante valoroase sunt ocrotite: sângele voinicului, laleaua pestriţa, nufărul termal, strugurii ursului.

Fauna

Fauna pădurilor este cea mai însemnată şi mai bine reprezentată, cuprinzând numeroase exemplare de interes cinegetic, printre care se numară cerbul, muflonul (colonizat), mistreţul, ursul, râsul, jderul de pădure, cocoşul de munte, ierunca, fazanul ş.a.

Fauna silvostepei este slab reprezentată, fiind alcatuită din popândai, hârciogi, iepuri, prepeliţe, grauri şi câteva specii de reptile.

Apele râurilor şi lacurilor sunt bogate în păstrăv, lipan, mreană, clean, crap, ştiucă, biban ş.a.

1.4. Hidrografie

Râurile din cuprinsul judeţului aparţin bazinului hidrografic al Crişurilor, fiind reprezentate prin: Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru şi afluenţii acestora.

Barcăul - (suprafaţa bazinului 1977 kmp; lungimea este 118 km) pătrunde în interiorul judeţului după ce a străbătut defileul său la Marca. În cuprinsul judeţului primeşte următorii afluenţi: în Nord Inotul, Valea Rece, Sînicolaul şi Ierul iar din Sud Bistra, Gepişul, Almaşul, Biharia s.a. Dintre afluenţi cel mai însemnat este Ierul (suprafaţa bazinului: 1437kmp; lungimea este 107km).

Crişul Repede - (suprafaţa bazinului este 2425kmp; lungimea este 148km), pătrunde în judeţ în aval de Bucea, cu un aspect de râu de munte, datorită defileului sălbatic, după panta albiei se atenuează din ce în ce mai mult către vest .Afluenţii mai importanţi sunt: Iadul, Brătcuţa, Chijicul, Sărandul, Tăşadul, Peţa, Gepişul şi Peştişul.

Crişul Negru reprezintă râul cel mai însemnat atât datorită mărimii bazinului său de recepţie (suprafaţa: 4476kmp; lungimea este 144km) cât şi faptului că acesta este cuprins, aproape în întregime în limitele judeţului. Afluenţii mai importanţi sunt: Crişul Băiţei, Crişul Pietros, Nimăieşti, Roşia, Holod, Crişul Văratecului, Tărcăiţa, Finiş, Şoimi.

Lacurile naturale sunt într-un număr foarte redus, fiind un element nesemnificativ în peisajul judeţului. Mai importante sunt lacul: Tăul Mare din masivul Biharia, Lacul Şerpilor şi Lacul cu Stuf din vecinătatea municipiului Salonta.

Aurel, A, Monografia comunei Tinca-Judeţul Bihor, Editura Artpress, Timişoara

Colţea, D.,Monografia unui sat de pe Crişul Negru. Cluj-Napoca, Editura Napoca Star

Degău, I.; Apan, A.: Peştiş. O vatră de istorie, cultură şi civilizaţie românească din Bihor , Editura Imprimeriei de Vest Oradea

Godea, I.,Biserici de lemn din România (nord-vestul Transilvaniei), Bucureşti: Editura Meridiane, (1996)

Indrieş, T.; Monografia localităţii Tilecuş judeţul Bihor, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 1990

Petranu, C., (1931). Monumentele istorice ale judeţul Bihor. I.

Ruşu, A. - Cetatea Oradea. Monografie arheologică. Zona palatului episcopal. Vol. I, Oradea, Ed. Muzeului "Ţării Crişurilor", 2003

Roşu, T., Oradea – Cetatea Bihor, străveche vatră românească, Oradea, 1992

****http://www.bihor.ro

****http://www.turismbihor.

****http://www.travelworld.ro/romania/bihor/judetul_bihor.php

****http://www.prefecturabihor.ro/bihor/transport.htm

****http://www.infobihor.ro/despre-bihor/turism/

****http://wikitravel.org/ro/Oradea

****http://www.mtariicrisurilor.ro/

****http://ro.wikipedia.org/

****http://www.oradea.ro

****http://www.cetateaoradea.ro

****http://www.welcometoromania.ro

****http://www.tourist-informator.info.ro

****http://tourismbihor.info