Alba Iulia este un oraş cu o mare rezonanţă istorică şi acest lucru constituie in principal şi motivul pentru care am ales ca această lucrare să cuprindă, cât mai bine structurat, toate elementele care să scoată in evidenţă şi să valorifice importanţa si frumuseţea acestui oras. Descoperirile făcute in judeţul Alba sunt dovada existenţei uneia din cele mai importante culture din Transilvania. Este, fără indoială, una din aşezările bine conturate, puternic centru economic, politic şi religios, incă din vremea statului român si până în zilele noastre.
PREZENTARE ALBA IULIA
Cetatea bastionară de tip Vauban Alba Carolina este cea mai mare şi cea mai impresionantă cetate din ţara noastră şi din sud-estul Europei, fiind una dintre cele mai bine conservate fortificaţii de acest tip din Europa. Cetatea a fost construită de către autorităţile militare austriece între anii 1715-1738. În urma lucrărilor de restaurare si conservare realizate în ultimii ani, fortificaţia a fost pusă în valoare fiind inclusă într-un circuit turistic. În acest sens, cetatea Alba Carolina a fost împărţită în mai multe trasee turistice: Traseul celor Trei Fortificaţii, Traseul Eroii Neamului Românesc, Traseul Porţilor, Traseul Sudic, Traseul Estic si Traseul Nordic. În cadrul acestor trasee turistice au fost incluse atât elementele defensive ale cetăţii de tip Vauban cât şi clădirile cu valoare istorică din interiorul acesteia. Pentru a recrea atmosfera secolului al XVIII-lea a fost înfiinţată garda pedestră si călare a cetăţii Alba Carolina. Soldaţii sunt îmbrăcaţi în uniforme militare austriece şi au rolul de a asigura securitatea în cadrul traseelor turistice. Garda poate fi vazută în fiecare zi defilând între porţile cetăţii începând cu ora 11:30 în cadrul ceremonialului de schimbare a gărzii. Sâmbăta, acest ceremonial este mai spectaculos, schimbarea gărzii finalizându-se cu executarea a trei salve de tun. Tunurile sunt amplasate în cadrul Traseului celor Trei Fortificaţii. Datoria fiecărui român este să cunoască cât mai multe despre istoria poporului sau, pentru ca „o naţie care nu-şi cunoaşte şi respectă istoria e sortită pieirii”. Cum Alba Iulia ocupă un loc cu totul şi cu totul special în istoria noastră, a românilor, prin trecutul său, este de la sine înteles importanţa cunoaşterii evenimentelor care au marcat evoluţia acestui loc. Cetatea Alba Carolina este inima oraşului Alba Iulia. Prin urmare, nu putem vorbi despre Alba Iulia, fără să facem referire şi la cetatea care ne vorbeşte şi astăzi, prin forţa zidurilor ei, despre trecutul nostru. 2
1.1. SCURT ISTORIC
Pe lângă importanţa economică şi culturală, Alba Iulia se face remarcată mai ales prin istoria care şi-a pus amprenta asupra acestui oraş bimilenar.
Centru istoric şi cultural, Alba Iulia se înscrie in rândul oraşelor cu puternice rezonanţe in istoria neamului românesc. Aici s-a înfăptuit actul unificării Transilvaniei cu România început de Mihai Viteazul cu trei secole in urmă si desăvârşit la 1 Decembrie 1918. Municipiul Alba Iulia beneficiază de numeroase obiective de interes turistic, reunind in perimetrul său atât monumente istorice, de arhitectură şi artă, precum şi elemente naturale aflate în împrejurimile sale : rezervaţii, chei, munţi si văi.
Cele mai vechi urme de locuire datează din perioada neolitică aparţinând culturilor Lumea Nouă, Turdaş şi Petreşti. Cercetările arheologice au scos la iveală urme ale altor culturi datând din epoca bronzului şi fierului. Aceste descoperiri s-au facut la Ijac, Viile Maierilor, Lumea Nouă, Ciugud si Teleac.
La 20 km de Alba Iulia, la Piatra Craivei, cercetările arheologice au descoperit urmele asezării dacice Apoulon, care dupa cucerirea romană a primit numele de Apullum. Aici a adus împaratul Traian Legiunea a XIII-a Gemina pentru a apăra graniţele noii provincii. Prezenţa castrului Legiunii a XIII-a Gemina a determinat apariţia şi formarea oraşului roman Apullum. După anul 180 a fost ridicată la rangul de colonie. In timpul împăratului Septimius Severus oraşul a purtat denumirea de Municipium Aurelium Apulense, iar Canabaele numele de Colonia Nova Apulensis.
Oraşul Apullum a fost în primul rand un important centru militar şi politic, fiind capitala Daciei Superior, iar apoi al Daciei Apulensis. Cu toate că oraşul Apullum a fost distrus in timpul migraţiilor, populaţia autohtonă l-a folosit cu scop de apărare. La sfârşitul secolului al VIII-lea este atestată formarea unei aşezări de tip preurban în vechea cetate cunoscută sub denumirea de voievodatul de la Bălgrad. Românii l-au numit la început Cetatea Albă. Denumirea de Alba Iulia a apărut mai tarziu în documentele de limbă latină medievală, definitivându-se după mai multe variante: Alba Transilvaniei, Alba Gyle, Alba Giule, Alba Iule şi Alba Iulia.
În secolele XIII si XIV oraşul a fost distrus aproape în totalitate de către tătari, iar apoi de către saşi şi români. Oraşul a fost refăcut devenind mare centru economic cu târguri săptămânale, anuale şi cu monedă proprie - “marca de Alba”. 3
De Alba Iulia se leagă o parte din viaţa lui Iancu de Hunedoara, fiind locul unde s-a adăpostit de turci după o înfrângere. Pentru găzduirea primită, Iancu a donat bisericii catolice bani şi a dorit testamentar să fie înhumat în catedrala din Alba Iulia.
După înfrângerea Ungariei, tot aici şi-au găsit adăpost în 1542 şi regina Isabella, văduva voievodului Ioan Zapolya, şi fiul ei Ioan, care au stabilit la Alba Iulia capitala noului voievodat al Transilvaniei. După sfârşitul secolului al XIV-lea, Alba Iulia a devenit capitala celor trei ţări române, unite sub Mihai Viteazul in 1601.
Sub Bethlen au inceput lucrările la noul Palat princiar.
Consiliul de război al imperiului a hotărât construirea unei cetăţi bastionare începând cu 1715. Pentru construirea ei oraşul vechi a fost distrus aproape în totalitate, cetatea construindu-se peste vechiul castru roman. Fortificaţia era săracă, iar Alba Iulia apărea în acte sub numele de Karlsburg sau Alba Carolina.
Au avut loc mişcări sociale cum sunt cea a lui Sofranie(1759- 1761) şi cea a lui Horia, Cloşca şi Crişan(1784-1785), ultima fiind cea mai mare răscoală a ţărănimii din Transilvania. Răscoala s-a încheiat în interiorul cetăţii. Prinşi la 27 decembrie 1784, Horia şi Cloşca au fost escortaţi la Alba Iulia şi închişi în celulele din poarta a III-a. Crişan a fost prins la 30 ianuarie 1785 şi închis în edificiul vechii gărzii, clădire azi dispărută. Pentru pedepsirea lor a avut loc o anchetă. Horia şi Cloşca nu au dezvăluit nimic anchetatorilor, dar, datorită chinului, Crişan s-a sinucis în celulă cu nojiţele de la opinci la 13 februarie 1785. La sfârşitul anchetei, Horia şi Cloşca au fost condamnaţi la moarte prin zdrobirea cu roata. Execuţia a avut loc pe 28 februarie 1785 pe Dealul Furcilor în văzul locuitorilor oraşului şi a circa 2.500 de ţărani aduşi din comitatele vecine. Altă mare luptă socială a fost revoluţia de la 1848-1849, dar avându-l ca protagonist, în Ţara Moţilor, pe Avram Iancu.
- Cartea Colegiul Economic “Dionisie Pop Marţian” - “Descoperiţi România alături de NOI!” - pag. 9 - pag. 19
- Www.tourismguide.ro - Alba Iulia (scurt istoric, poziţionare geografică, obiective turistice + poze, unităţi de cazare şi agrement, hartă şi hartă turistică Alba Iulia, cadrul natural, Turismul şi forme de turism)
- C. Draica, Ghid practic de turism internaţional şi intern, Editura All Beck, Bucureşti 1999
- V. Glăvan, Geografia turismului în România, Editura Institutului de Management - Turism Eden, Bucureşti, 1996.
- I. Ionescu, Turismul - fenomen social - economic şi cultural, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2000
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
