Verificarea și depanarea rețelelor de date

Introducere

Cite calculatoare contine INTERNETUL? Se aproximeaza ca ar fi peste 40 de milioane, dar nimeni nu are curaj sa avanseze o cifra exacta. Popularitatea Internetului se datoreaza in principal World Wide Web-ului si postei electronice.

Posta electronica, stiri, biblioteci, muzica si multe altele. Pe net gasesti de toate. Este

unul din motivele pentru care cei din bransa au ajuns sa fie numiti netocrati dupa o evolutie care a durat vreo 40 de ani. Citi dintre noi mai pot trai astazi fara portia zilnica de Internet?

Toate lucrurile rele au si o parte buna. De ce avem curajul sa afirmam asa ceva? Pentru ca daca in 1957 URSS nu ar fi plasat pe orbita Pamintului primul satelit artificial (Sputnik) astazi nu am fi avut probabil Internet. Ca raspuns la aceasta palma primita, in cadrul Departamentului de Aparare al SUA (DoD) ia fiinta Advanced Research Projects Agency (ARPA). Americanii doreau sa recupereze handicapul si sa devina lideri mondiali in domeniul stiintelor si tehnologiilor cu aplicatii militare. Cinci ani mai tirziu (1962), Paul Baran de la Rand Corporation a fost insarcinat de catre US Air Force sa intocmeasca un studiu cu privire la posibilitatea mentinerii comenzilor si controlului asupra rachetelor intercontinentale in cazul unui atac nuclear din partea URSS. Trebuia dezvoltata o retea informatica descentralizata astfel incit orice oras american ar fi fost atacat, armata sa poata declansa un contraatac nuclear.

Baran descrie mai multe variante prin care se putea ajunge la rezultatul scontat iar in final face o propunere concreta: comutarea pachetelor presupune descompunerea datelor in pachete (sau datagrame) care vor contine informatii cu privire la originea si detinatia lor. Aceste pachete vor circula prin retea pina cind ajung la destinatie.

Sfirsitul anului 1968, inceputul lui 1969 marcheaza nasterea Internetului. In 1968, National Physical Laboratory din Marea Britanie realizeaza si testeaza prima retea construita dupa principiile lui Baran. La scurt timp, Advanced Research Projects Agency din cadrul Pentagonului decide realizarea unei retele mai mari. In toamna anului 1969 la UCLA se realizeaza primul nod al acestei retele iar pina in decembrie mai apar inca 3: University of California (Los Angeles), SRI (Stanford), University of California (Santa Barbara) si University of Utah Aceasta retea va fi denumita ARPANET dupa numele sponsorului agentiei Pentagonului. Cele patru noduri puteau transmite informatii intre ele prin intermediul unor linii dedicate si chiar puteau fi programate de la distata. Pina in 1972 ARPANET va ajunge la 35 de noduri principalul trafic al retelei constind in stiri si mesaje personale.

In acelasi an, Ray Tomlison de la BBN realizeaza primul program de posta electronica. Interesant este ca acesta a fost folosit in principal pentru discutii intre impatimitii de science fiction (lista se numea SF-Lovers).

Andrew S. Tanenbaum, Retele de calculatoare, Editia a treia, Computer Press Agora, 1997;

Valentin Cristea, Nicolae Tapus, Trandafir Moisa, Valeriu Damian, Retele de calculatoare, Teora, 1992;

Florian Mircea Boian. Programarea distribuit_a ^_n Internet. Editura Albastr_a, 1999;

http://www.ietf.org/rfc/ien/ien137.txt;

B. Crstici, T B^anzaru, O. Lipovan, M. Neagu, N. Neamt_u, N. Neuhaus, B. Rendi, D. Rendi, I Sturz. Matematici speciale. Editura didactic_a _si pedagogic_a, Bucure_sti, 1981;

IEEE Computer Society. Media Access Control (MAC) Bridges, 2004;

Edmond Nicolau. Radiotehnica. Manualul inginerului electronist. Editura tehnic_a, Bucure_sti, 1987;

Domain names | concepts and facilities, 1987;

Marele dictionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000;

Dictionar de neologisme, Florin Marcu si Constant Maneca, Editura Academiei, Bucuresti, 1986;