In lucrarea de fata se va studia osciloscopul catodic universal, de joasa frecventa, cu persistenta redusa, in variantele cu un canal si cu doua canale. Acesta este cel mai simplu tip de osciloscop, a carui studiere prezinta o deosebita importanta deoarece se obtin informatii si deprinderi necesare folosirii si altor tipuri de osciloscoape, mai complicate din punct de vedere structural si functional.
Osciloscopul catodic este un aparat electronic destinat vizualizarii si masurarii tensiunilor electrice si marimilor fizice care se pot transforma in tensiuni electrice variabile in timp, in general cu caracter periodic. Tensiunea electrica a semnalului de intrare este vizualizata pe ecranul unui tub catodic prin devierea convenabila a unui fascicol de electroni emis de catodul tubului, obtinindu se astfel o reprezentare bidimensionala (tensiune timp).
Osciloscopul este unu dintre cele mai raspandite aparate electronice,
si are o larga utilizare, fie ca aparat de-sine-statator, fie ca parte componenta a altor aparate electronice. Datorita calitatilor sale ca: lipsa de inertie a fascicolului de electroni permitind studierea semnalelor de frecventa foarte mare, pina la ordinul sutelor de MHz, consumul de energie extrem de redus pe seama circuitului supus masurarii, datorita impedantelor de intrare considerabile, de ordinul M? sau zecilor de M?, precum si sensibilitatea ridicata, osciloscopul catodic este larg utilizat in diverse scopuri, fiind de neinlocuit in altele, avind largi aplicatii in industrie, cercetare, proiectare, depanare de echipamente, medicina (in componenta unor aparate specializate) etc.
Osciloscoapele moderne sint diversificate si ofera posibilitati multiple in ceea ce priveste numarul de semnale care pot fi vizualizate simultan, frecventa acestora, persistenta imaginii, dilatarea imaginii pe anumite portiuni care prezinta interes pentru utilizator, decalarea imaginilor, analiza dependentei dintre doua semnale temporale, trasarea unor curbe caracteristice, analiza spectrala, masurarea unor parametri specifici marimilor variabile in timp (valori de virf, valori efective, perioada, frecventa) etc.
In acest sens, principalele tipuri de osciloscoape se pot clasifica dupa cum urmeaza:
- cu unul sau mai multe canale;
- de joasa frecventa (pina la 10 MHz) sau de inalta frecventa;
- cu functionare in timp real sau cu timp translatat (cu esantionare);
- cu persistenta redusa a imaginii (< 2 ms), medie (? 2 ms < 2 s), mare (? 2 s) sau cu memorie;
- cu una sau mai multe baze de timp;
- de uz general (universale) sau specializate (caracterio-grafe, analizoare de spectru, monitoare medicale etc).
Ulterior, functiile de baza ale osciloscopului au fost completate cu functii noi, ce au la baza tehnologiile din domeniul electronicii digitale, care permit sporirea preciziei masurarilor si analiza digitala a tensiunilor masurate, prezentarea rezultatelor sub forma numerica pe panoul frontal, cu ajutorul unor celule de afisare specializate sau chiar pe ecranul osciloscopului, precum si posibilitati de transmitere la distanta a datelor, codificate numeric, in vederea stocarii si prelucrarii pe un calculator de uz general sau specializat.
CAPITOULU I
STUDIUL SI UTILIZAREA OSCILOSCOPULUI CATODIC
1.1. Osciloscopul catodic cu un canal
Principiul de functionare al osciloscopului catodic consta in devierea fluxului de electroni, pe doua directii perpendiculare una pe cealalta, astfel:
pe axa Ox (axa timpului) devierea se face cu o tensiune liniar variabila in timp, simulind astfel trecerea uniforma a timpului;
pe axa Oy cu o tensiune care reproduce tensiunea de intrare, inmultita cu un factor de proportionalitate variabil, aflat la alegerea utilizatorului prin comutatorul de deviatie pe verticala.
Durata baleierii de la stinga la dreapta a ecranului este impusa de utilizator, pe baza reglajelor de care dispune (coeficientii de baleiaj pe orizontala), osciloscopul fiind astfel construit incit imaginile succesive aparute pe ecran sa se suprapuna perfect, dind astfel impresia unei reproduceri statice a tensiunii periodice care se vizualizeaza.
Schema functionala a unui osciloscop de uz general, monocanal
DUMITRESCU, I. s.a. Electrotehnica si masini electrice.
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.
2. DUMITRESCU, I. s.a. Grafica interactiva-initiere.
Editura Universitatii Ploiesti, 1993.
3. HELFRICK, A.D. a.s. Modern Instrumentation and Measurement Techniques.
Prentice-Hall International Inc., 1990.
4. ILIESCU, C. s.a. Masurari electrice si electronice. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1984.
5. MANOLESCU, P., CARMEN IONESCU GOLOVANOV. Masurari electrice
si electronice. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980.
6. MAZDA, F.F. Electronic Instruments and Measurement Techniques.
University Press, Cambridge, 1987.
7. MILLEA, A. Masurari electrice - principii si metode.
Editura Tehnica, Bucuresti, 1980.
8. NICOLAU, E. s.a. Manualul inginerului electronist.
Editura Tehnica, Bucuresti, 1979.
9. PREDA, M., CRISTEA, P., SPINEI, F. Bazele electrotehnicii I.
Electrodinamica. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980.
10. SZTOJANOV, I., PASCA, S. Analiza asistata de calculator a circuitelor
electronice - ghid practic PSice. Editura "TEORA", Bucuresti, 1997.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
