CAPITOLUL I .
1.1. Evolutia probelor de alergari pe plan national si mondial .
De-a lungul timpului, in lupta pentru existenta, toate actiunile fizice s-au perfectionat devenind exercitii fizice care au dobandit o pondere importanta in pregatirea copiilor si tinerilor.
Exercitiile atletice au avut un rol determinant in dezvoltarea insusirilor fizice si psihice ale omului iar faptul ca in marea lor majoritate aceste exercitii se desfasurau sub forma de intrecere le-a conferit inca din acele timpuri un caracter competitional, sportiv .
Despre alergare, ca cel mai raspandit exercitiu din viata omului primitiv exista numeroase marturii. La indigenii din America exista o categorie sociala a alergatorilor care aveau functii bine definite, ei erau curieri care transmiteau cu rapiditate stiri dar si marfuri intre capitala si cele mai indepartate colturi ale teritoriului incas .
In Grecia antica, practicarea exercitiilor fizice a fost integrata in contextul civilizatiei si culturii elene, cunoscand o deosebita inflorire in directia diversificarii si generalizarii in intreg spatiul mediteranean .Exercitiile de atletism aveau un rol de importanta majora in pregatirea militara a grecilor „ liberi „ .Este cunoscuta legislatia deosebit de severa din unele state grecesti (Sparta - legile lui Licurg ) privind educatia publica foarte aspra a tinerilor, subordonata in intregime pregatirii militare.
Un alt rol atribuit exercitiilor fizice era acela de a demonstra superioritatea fizica a invingatorilor din intrecerile atat de dragi grecilor, organizate cu generozitate pe tot teritoriul panelen, pe stadioane construite in largi spatii verzi plasate langa ape curgatoare .
Dintre toate competitiile din Grecia cele mai importante s-au dovedit Jocurile Olimpice . Fondate de catre regele Eladei Ifitos in anul 884 i.e.n., conform legendei , se considera insa ca data oficiala de incepere a Jocurilor Olimpice anul 776 i.e.n. intrucat pentru aceasta data exista inscrierea numelui invingatorului la alergarea de o stadie( Korebos- bucatar din Elada).
De atunci s-a permanentizat ca numele Jocurilor Olimpice sa fie dat dupa numele castigatorului probei de viteza , acestor atleti fiindu-le ridicate statui la Olimpia .
Campionii olimpici antici erau considerati eroi nationali si primeau o renta viagera din partea Cetatii, bunuri materiale si proslavirea lor in operele poetilor .
Din programul Jocurilor Olimpice nu lipseau alergarile de viteza , rezistenta si pentatlonul . Regulile de desfasurare a jocurilor erau foarte severe:
- alergarea era practicata pe o pista speciala cu sol nisipos , lunga de o stadie ( de unde si numele de stadion ) si lada de circa 30m, fara turnante , intoarcerea concurentilor facandu-se prin ocolirea unui stalp .
- linia de plecare era marcata printr-un rand de pietre fixate pe sol , avand plasate la extremitati cate o statuie a lui Hermes ; alergatorul care „fura” startul era batut cu nuiele in fata spectatorilor , apoi putea participa la intreceri .
In epoca medievala procesul de educatie sufera modificari radicale , exercitiile fizice sunt total excluse din arsenalul educatiei datorita influentei bisericii . Exercitiile de atletism isi pierd din stralucirea castigata in Grecia clasica , dar supravietuiesc intr-o forma „ palida „ datorita celor doi factori sociali ai epocii . cavalerismul si masele populare din bugurile medievale . Alergarile si sariturile nu jucau un rol important in conditiile luptei calare dar se foloseau uneori pentru dezvoltarea iutelii si pentru actiuni de vanatoare .Taranii liberi si mestesugarii din jurul bugurilor practicau unele alergari si sarituri peste diverse obstacole in cadrul diferitelor serbari sau la iarmaroace .
In epoca renasterii educatia fizica se reintoarce cu frenezie . Chiar biserica va permite pentru corpul clerian participarea la anumite jocuri cu mingea , la alergari , aruncarea lancii, tragerea cu arcul .
In orasele din nordul Italiei , aflate intr-o dezvoltare economica si culturala infloritoare , se vor reinvia vechile virtuti militare, reactualizandu-se importanta exercitiilor fizice printre care alergarile si sariturile fiind cele mai importante .
In epoca moderna, aparitia atletismului modern si constituirea lui ca sport se face in Anglia unde inca de la jumatatea secolului al XIX - lea incep sa se organizeze concursuri de alergari de fond si crosuri, exercitiile atletice sunt practicate pe scara din ce in ce mai larga mai ales in scoli si universitati . Mostenitori ai unor traditii transmise de ceilalti stabiliti pe teritoriul Irlandei, englezii vor fi primii care vor trece la organizarea activitatilor atletice, astfel se vor infiinta primele cluburi de atletism pe langa universitati si colegii .(Oxford , 1850 - primul club de atletism )
Englezii vor standardiza unele dimensiuni de materiale si terenuri care sunt valabile si in prezent . Astfel, latimea culoarului de alergare, lungimea pragului la saritura in lungime si triplusalt si de la cercul de aruncare a greutatii , distanta de la start la primul gard la proba de 110 m. garduri ( 9.14m - 10 yarzi) , inaltimea gardului la 400m.g. ( 91,4 cm- 1 yard ). Alte „ mosteniri „ engleze : sensul de alergare pe pista, totdeauna bordura in stanga, termeni ca . „ start „ - plecare „ starting - block - bloc de plecare . Multe probe isi au originea in Anglia : aruncarea greutatii si a ciocanului, probele de 110 m.g. , 400 m.g. , 120 yarzi garduri .
1. Alexe ,Nicu - Antrenamentul sportiv modern , Bucuresti
2. Ardelean, Tiberiu; Alexandrescu, Dumitru - Atletism, Bucuresti, Ed.Sport - Turism
3. Buiac,Dumitru - Rezistenta in sport, Ed.Sport-Turism 1983
4. Demeter, Andrei - Fiziologia educatiei fizice scolare, Ed. Sport-Turism, Bucuresti,1981
5. Demeter, Andrei - Bazele fiziologice sui biochimice ale calitatilor motrice, Ed.Sport-Turism, Bucuresti , 1983
6. Homencov - Atletism, Ed.Sport-Turism, Bucuresti,1977
7. Merica, Alexandru - Atletism.Calitati motrice si metodica dezvoltarii lor, Ed.Univ.”A.I.Cuza” Iasi, 1995
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
