Analiza și controlul evaziunii fiscale

Argument

Fenomenul evaziunii fiscale a luat amploare în România, cu precădere în ultimii ani. Diversifi carea și complexitatea schimburilor comerciale, în condițiile unei legislații imperfecte, au constituit circumstanțe favorizante pentru extinderea acesteia, iar efectele negative ale evaziunii își pun amprenta din ce în ce mai pregnant asupra economiei naționale.

Evaziunea fiscală este unul din fenomenele economico-sociale deosebit de importante cu care se confruntă statele lumii. Statele încearcă să găsească soluții pentru a limita cât mai mult consecințele nedorite ale acestui fenomen.

În aceste condiții, având în vedere pe de o parte problemele pe care le ridică reglementările cuprinse în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, iar pe de altă parte condițiile economico-juridice actuale, în care se pune accent pe importanța prevenirii fenomenului evaziunii fiscale, am considerat că se impune o cunoaștere mai aprofundată a acestei materii a evaziunii fiscală. Un astfel de demers poate servi și la conștientizarea rolului aparte al materiei evaziunii fiscale în cadrul Dreptului penal român, la clarificarea, în măsura în care este posibil, a aspectelor care au primit o interpretare sau soluționare neuniformă în literatura și practica judiciară penală, precum și la găsirea unor soluții eficiente de combatere a acestui fenomen infracțional. Aceasta în condițiile în care legislația în materia evaziunii fiscale este supusă unei dinamici determinate atât de evoluția generală a societății, cu care trebuie să țină pasul, cât și de nevoia de armonizare cu legislația europeană în domeniu.

Consider că, indiferent de modul cum este definit acest fenomen, evaziunea fiscală reprezintă, în cele din urmă, neîndeplinirea, cu rea credință, de către contribuabil, a obligațiilor fiscale. În ceea ce privește infracțiunile de evaziune fiscală, acestea includ faptele incriminate ca atare în legea penală. Am subliniat că, având în vedere legislația românească în domeniu, susținerea existenței unei evaziuni fiscale licite (sau legale) și a unei evaziuni fiscale ilicite (sau ilegale) este lipsită de temei legal.

Motivele care m-au determinat să aleg „Analiza și controlul evaziunii fiscale” ca temă pentru atestat au pornit de la problemele practice pe care le-am constatat în activitatea de elev . Acestea privesc în special reglementarea deficitară a faptelor de natură penală din domeniul evaziunii fiscale, cu repercusiuni directe asupra modalității de interpretare și aplicare efectivă a dispozițiilor legale de către organele de justiție penală si implicit asupra activității desfășurate de agenții economici, dar și de organele de justiție penală. De altfel, în acest domeniu legiuitorul s-a dovedit a fi permanent depășit de realitățile economice și sociale, nereușind să impună reglementări uniforme, la adăpost de critici și interpretări contradictorii.

Capitolul I

1.1 Noțiuni generale

Evaziunea fiscală este un fenomen economico - social, de importanță majoră, cu care se confruntă toate statele, într-o mai mare sau mai mică măsură. Deoarece eradicarea completă a evaziunii fi scale este practic imposibilă, statele caută măsuri efi ciente pentru limitarea acestui fenomen.

Noțiunea de evaziune fi scală a constituit o preocupare permanentă a specialiștilor în fi scalitate, aceștia considerând-o rezultanta logică a inadvertențelor unei legislații imperfecte, a unei metodologii defectuoase de aplicare, materializată printr-o fi scalitate excesivă sau prin omisiunea unor elemente, ceea ce generează o favorizare a apariției și dezvoltării acestui fenomen.

Efectele negative indiscutabile pe care le generează fenomenul evaziunii fiscale se resimt direct asupra nivelului încasărilor veniturilor fiscale, determinând importante distorsiuni în mecanismul funcționării pieței.

Literatura de specialitate da multiple interpretari conceptului de evaziune fiscala. Una dintre acestea defineste "evaziunea fiscala" ca fiind "totalitatea procedeelor licite sau ilicite cu ajutorul carora, cei interesati sustrag, în totalitate sau în parte, materia lor impozabila obligatiilor stabilite prin legile fiscale" .

Un alt sens al conceptului de evaziune fiscala a fost dat de M. Duverger, care aprecia ca acest fenomen "desemneaza ansamblul manifestarilor de fuga din fata impozitului", în acest sens, existând evaziune fiscala, în sensul propriu al termenului, atunci când "cel care ar trebui sa plateasca impozitul, nu îl plateste, fara ca obligatia acestuia sa fie transmisa asupra unui tert".

O alta definitie a evaziunii ar fi cea data de Carmen Cordunenau, care precizeaza ca "evaziunea fiscala consta în sustragerea contribuabililor de la plata obligatiilor fiscale care le revin, în mod partial sau total, utilizând lacunele legislative sau recurgând la manevre ingenioase, în scopul ascunderii materiei impozabile".

Indiferent de modul in care a fost definit acest fenomen, evaziunea fiscală reprezintă, de fapt , neîndeplinirea, de către contribuabil, a obligatiilor fiscale.

Evaziunea fiscala este rezultanta logica a defectelor si inadvertentelor unei legislatii imperfecte, a metodelor defectuoase de aplicare, precum si a neprevederii si nepriceperii legiuitorului a carui fiscalitate excesiva este tot atat de vinovata ca si cei pe care ii provoaca prin aceasta la evaziune.

În ceea ce privește istoricul acestui fenomen în România, trebuie menționat că începând cu marea reformă a impozitelor directe din anul 1921, în special din 1929, legislația română s-a orientat spre un sistem de impunere a unor mijloace eficiente pentru prevenirea evaziunii fi scale. În anul 1923 s-a desființat impunerea minimală și s-au atenuat sancțiunile impuse prin legea din anul 1921, ceea ce a condus la creșterea și diversificarea fenomenului de evaziune fi scală, pe fondul unei slabe pregătiri a autorităților abilitate să vegeheze asupra estompării efectelor produse de evaziunea fiscală. Legea contribuțiilor directe din anul 1923 a avut și influență pozitivă asupra reducerii acestui fenomen, dar a avut și lacune, în acest sens putând fi amintită scutirea de impozit pe clădirile industriale.

Cea mai răspândită formă de evaziune fi scală a fost “inflațiunea amortizărilor”, procedeu ce consta în acțiunea întreprinderilor de a exagera valoarea clădirilor și instalațiilor pe care le posedau, de a cere și a de a obține de la fisc dreptul de a scădea din beneficiu un fond de amortizare corespunzător unor investiții mai mari decât cele reale.

1. Anastasiu Oreste - „Forme principale ale evaziunii fiscale”, Editura Cartea Românească, București 1932

2. Basarab M. - „Drept penal-partea generală”, București, 1983

3. Buziernescu R. - „Evaziunea fiscală în România” , Ed. Univers, Craiova 2001

4. Cosmin Flavius Costas , Septimiu Ioan Put , Alina Mihaela Gherman , Alexandra Muresan, “Drept fiscal și financiar. Caiet de seminar”, Editura Hamangiu,2018

5. Cristina Covaci Voicu, Economia subterana din Romania. Contextualizare si analiza, Editura ASE, 2015

6. Dan Drosu Șaguna, “Drept financiar public”, Editura C.H. Back, 2007

7. Daniela Dediu,”Evaziunea financiară”, Editura Universul Juridic, 2018

8. Dăneț A. - „Finanțe generale” , Fundația Dacia, Brașov, 2001

9. Florinel Marian Sgardea, “Control financiar și expertiză contabilă”, Editura ASE, 2014

10. Iulian Viorel Brasoveanu, “Analize ale politicii fiscale în România și în statele membre ale UE”, Editura ASE, 2009

11. Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale

12. Liliana Donath,”Finanțe Publice și Elemente de Administrare a Impozitelor”, Editura Marineassa.

13. Liliana Donath,”Finanțe Publice”,Editura Mirton,Timisoara 2007

14. Nadia-Cerasela Anitei , Roxana Elena Lazar , “Evaziunea fiscala intre legalitate și infracțiune”, Editura Universul Juridic, 2016

15. Neculai Cârlescu, “ Evaziunea fiscala. Comentarii și exemple practice.”, Editura C.H. Back, 2015

16. Philippe Malherbe, “Elemente de drept fiscal international”,Editura Hamangiu,2017

17. Stefania Tudor, “Evaziunea fiscală”, Editura Hamangiu, 2017

18. Vârlan Corina:”Problema evaziunii fiscale din România dezbătută în presa străină”,2014

19. Victor Dragota, Eugen Mitrica, Delia Catarama, Laura Elly Novac, “Basic finance”, Editura ASE 2009

20. Viorel Ros, “Drept financiar și fiscal”, Editura Universul Juridic, 2016