Pentru secolul XXI, in care abia am intrat, este acceptata ideea ca economia mondiala va fi dirijata de trei supra-industrii ale serviciilor: tehnologia informatiilor, telecomunicatiile si industria turismului si a calatoriilor.
Datorita efectelor benefice in plan economic, social, cultural, ecologic si politic, toate statele depun eforturi de implementare a unor strategii de dezvoltare a turismului, care sa determine valorificarea superioara a potentialului turistic pe care il au, cresterea circulatiei turistice si a incasarilor. Reusita sau esecul acestei incercari este influentata de
concurenta puternica ce caracterizeaza turismul la nivel planetar. Stabilirea politicii turistice va avea in vedere elementele ce pot influenta decizia turistului in alegerea destinatiei sale. Masurile luate la nivel central pot ameliora pozitia concurentiala a propriei destinatii sau pot sa-i aduca prejudicii.
Pentru tarile din fostul bloc socialist, cu putere economica redusa si evolutii contradictorii, deci si pentru Romania, ritmuri cat mai mari ale dezvoltarii turistice si alinierea la standarde occidentale a bazei tehnico-materiale si a serviciilor turistice, reprezinta obiective majore, ce pot determina apropierea si integrarea in topul tarilor turistice cu o buna cota de piata si cu efecte economice de care astfel de tari beneficiaza din
plin, iar pentru noi reprezinta inca un deziderat.
Una din formele de turism care, in ultimii 20 de ani, s-a remodelat la nivel
european, datorita conceptului potrivit caruia ,,sanatatea este o stare de bunastare", este turismul balnear.
Cresterea economica si evolutia conditiilor de viata ale omului modern aduc, pe langa aspectele pozitive, unele aspecte negative, cum ar fi: intensificarea stresului, dezechilibrele alimentare calitative si cantitative, intensificarea actiunii patogene a mediului ambiant asupra organismului uman datorita poluarii fizice si chimice, care au
impact negativ asupra starii de sanatate a populatiei.
In vederea diminuarii impactului acestor efecte negative, tot mai multi turisti aleg ca destinatie de vacanta statiunile balneare.
Prin rezultatele eficiente obtinute in mentinerea si consolidarea sanatatii si a refacerii potentialului energetic, turismul balnear a devenit una din formele de turism a carei pozitie pe piata turistica internationala este in crestere continua.
Cap.I. Analiza concurentei:
Pentru obtinerea unui control asupra dezvoltarii firmei, trebuie sa se caute identificarea influentei factorilor de mediu, a oportunitatilor de pe piata dar si a amenintarilor ce pot afecta buna desfasurare a activitatii sale. Managerii trebuie sa constientizeze importanta factorilor de mediu si a schimbarilor ce au loc in mediul extern al firmei, trebuie sa gestioneze resursele acesteia in asa fel incat sa exploateze oportunitatile si sa contracareze elementele cu impact negativ. In acest sens, se impune fundamentarea procesului de planificare strategica pe rezultatele analizei mediului concurential al firmei.
Minciu R., "Economia turismulu", Editura Uranus, Bucuresti, 2000.
Nita I., Nita C., "Piata turistica a Romaniei", Editura Ecran Magazin,
Brasov, 2000.
Gabriela Stanciulescu, Managementul agentiei de turism, Editura ASE, Bucuresti, 2002
Aurelia Felicia Stancioiu, Strategii de marketing in turism, Editura Economica, Bucuresti, 2000
Vasile Paun, Cristina Pop - Intelligence competitive, Editura UTI, 2003
Gherasim T., Maxim E., Bazele marketigului, Editura Sedcom Libris,
Iasi, 1997
Gabriela Tigu, Turismul montan, Editura Uranus, Bucuresti, 2001
Nicolae Teleki, Laviniu Munteanu, Sorin Bibicioiu, Romania
Balneara, Editata de O.P.T.B.R. cu sprijinul
Min. Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Bucuresti, 2004
Dubois P. L., Jolibert A., Le marketing Fundaments et Practique
"2", Edition Economica, Paris, 1992
Atestat clasa aXII a. Nota obtinuta: 10
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
