ARGUMENT
Protecţia mediului nu este numai responsabilitatea organizaţiilor ecologiste care se străduiesc să oprească un dezastru ecologic, ci a noastră, a fiecărui individ în parte. Având în vedere că atmosfera este «scutul» care permite existenţa vieţii pe Terra, ar trebui ca reducerea poluării atmosferei să fie un imperativ. Datorită amplificării pe care a luat-o în ultimii ani fenomenul de poluare a atmosferei (poluare naturală, artificială, chimică, fizică, biologică), echilibrul atmosferic a fost dereglat. Se estimează că poluarea atmosferei contribuie anual la aproximativ 120.000 de decese în SUA. În fiecare an dezvoltarea industriei generează miliarde de tone de materiale poluante. Deşi s-au lansat nenumărate campanii ecologiste, poluarea atmosferei este încă o realitate dură ale cărei efecte le suportăm cu toţii zi de zi.
Cei care tratează cu neseriozitate problema poluării atmosferei şi a mediului în general ar trebui să gândească pe termen lung şi să facă ceva cât încă se mai poate. Trebuie să ne gândim la dezvoltarea durabilă, deci la resursele epuizabile, la apa fără de care nu există viaţă, la reciclarea deşeurilor, la folosirea produselor ecologice, la sursele de energie neconvenţionale. Să conştientizăm faptul că o plimbare cu bicicleta este mai frumoasă şi mai sănătoasă decât o plimbare cu maşina. Toate pentru a le permite generaţiilor care vor veni să se bucure de ceea ce ne-am bucurat şi noi: apă, aer curat, soare, locuri minunate în care să-ţi petreci vacanţele.
Credeţi că merită efortul ?
În antichitate, aerul era considerat o substanţă pură. Primele indicaţii asupra complexităţii compoziţiei aerului se găsesc în lucrările alchimiştilor chinezi. Dintre acestea Mao-Hoa (secolul VII) dă chiar metode de obţinere a oxigenului (IN) şi dezvoltă noţiunea de ardere, foarte asemănătoare în esenţă cu concepţiile moderne. În Europa, primul care s-a pronunţat asupra compoziţiei aerului a fost Leonardo da Vinci, la sfârşitul secolului XV; confirmările experimentale datează din secolul XVIII.
Aerul pe care-l inspirăm este parte din atmosferă, amestecul de gaze ce acoperă globul pământesc. Acest amestec de gaze asigură viaţa pe pământ şi ne protejează de razele dăunătoare ale soarelui.
Pământul este înconjurat de un strat de gaze, numit atmosfera. Acesta este aerul pe care-l inspiram şi care ne apără de efectul dăunător al razelor solare.
Atmosfera este formată dintr-un amestec de circa 10 gaze diferite, în mare parte din azot (78%) şi oxigen (21%). Acel 1% rămas este format din argon, dioxid de carbon, heliu şi neon. Toate acestea sunt gaze neutre, adică nu intră în reacţie cu alte substanţe. Mai există urme de dioxid de sulf, amoniac, monoxid de carbon şi ozon, precum şi vapori de apă. Conţine şi poluanţi, cum ar fi gaze nocive, fum, sare, praf şi cenuşă vulcanică.
Este nevoie de NOI ca oameni cu simţul responsabilităţii pentru ca tot NOUĂ să ne fie bine şi să trăim sănătos. Efectul de seră este unul din principalii inamici ai pământului şi a omului pe lângă mulţi alţi cum ar fi: cutremurele, inundaţiile, alunecările de teren, defrişările etc. Dacă vrem să trăim sănătos şi să fim în echilibru permanent cu natura, trebuie să ştim că avem şi drepturi dar în egală măsură şi obligaţii pe care am început să le uităm încetul cu încetul. Datorită acestui lucru apare şi dezechilibrul între OM şi NATURĂ.
Pentru prevenirea efectului de seră şi a celorlalte dezechilibre cauzate de om, este nevoie să ne luăm în serios obligaţiile pe care le deţinem faţă de natură numai pentru simplul fapt că ne numim oameni şi profităm de ceea ce ne oferă aceasta fără să dăm nimic în schimb. Pentru combatarea dezastrului care ameninţă pământul trebuie să ţinem cont de mici soluţii care ar ajuta şi să le punem în practică, cum ar fi: eficienţa energetică şi reducerea utilizării combustibililor fosili (petrol şi gaze).
Natura ne oferă o varietate de alternative pentru producerea energiei. Singura problemă este cum să transformăm lumina solară, vântul, energia geotermală sau puterea apei în electricitate sau căldura într-un mod ecologic şi cu costuri cât mai mici, astfel reducând efectul de seră şi ajutând la protejarea climei şi mediului înconjurător. Alte soluţii ar fi: să evităm folosirea deodorantului de tip spray, evitând astfel inhalarea CFC-urilor, să folosim bicicleta sau transportul în comun, să economisim hârtie pentru a salva pădurea.
Anca Maria Moldoveanu Editura: Matrixrom 2008, Poluarea aerului cu particule.
Popa Roxana-Gabriela, Editura: SITECH 2008, Poluarea aerului.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare
http://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare#Poluarea_aerului
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
