Prelevarea și pregătirea probelor de apă

ARGUMENT

Apa este lichidul cu cea mai mare raspandire si, fara exagerare, cel mai important pentru viata. Apa este matricea vietii. Ea este importanta nu numai pentru faptul ca este, din punct de vedere cantitativ,componentul major al organismelor vii, dar si pentru motivul ca ia parte la organizarea structurala a biosistemelor si la activitatea metabolica celulara.

Multe secole apa a fost considerata ca un element. In 1781, fizicianul englez H. Cavendish a aratat ca apa se formeaza prin explozia unui amestec de hidrogen si oxigen, cu ajutorul scanteii electrice. In 1783, Lavoisier a repetat experienta, realizand pentru prima oara sinteza cantitativa a apei. S-a stabilit atunci ca 2g de hidrogen se combina cu 16g oxigen pentru a da 18g apa. In 1805, Humboldt si Gay-Lussac au aratat ca apa este formata din doua volume de hidrogen si un volum de oxigen.

Apa naturala consta in amestecul speciilor de izotopi ai oxigenului: 16O, 17O, 18O, cu cei trei izotopi ai hidrogenului: 1H, 2H, 3H. Combinarea acestora genereaza 18 specii de molecule de apa. Apa pura este intotdeauna un amestec de apa usoara (H2O) si de cantitati extrem de mici de apa grea (D2O) si apa hipergrea (T2O). In natura, apa se gaseste din abundenta, in toate starile de agregare: in stare lichida (forma in care acopera 2/3 din suprafata pamantului; sub forma de mari, oceane, rauri, fluvii, ape subterane); in stare solida (formeaza calote glaciare); in stare gazoasa (atmosfera contine o cantitate considerabila de apa, sub forma de vapori de apa, invizibili).

Apa urmeaza un circuit in natura.Caldura soarelui determina evaporarea apei de suprafata. Vaporii rezultati se ridica in atmosfera.

Apa este un component indispensabil vietii. Un om consuma in medie 3 l apa/zi, iar corpul sau are un continut de 60-70 apa. Un pom evapora aproximativ 200 l apa/zi. In organismele vii, apa este continuta in forma: intracelulara (50 ), interstitiala (15 ) si circulanta (5 ).Tesutul adipos si oasele contin 33 apa, muschii 77 , plamanii si rinichii 80 , substanta cenusie 85 , iar lichidele biologice: plasma 90 , saliva 99,5 . Un om adult, cantarind 70 kg contine apa intr-un procent de 65-70 din greutatea sa, adica pana la 50 kg apa. Fiintele vii nu pot supravietui in absenta apei, toleranta la deshidratare depinzand de specia respectiva. Apa este nu numai un constituent al organismelor vii dar joaca si un rol extrem de important ca cel de regulator termic sau de irigator al tesuturilor vii.

CAPITOLUL I

1. SUPRAVEGHEREA ȘI CONTROLUL CALITĂȚII APELOR NATURALE

1.1. Recoltarea probelor de apă în vederea analizei fizico‐chimice și microbiologice.

Criterii de Performanță :

- Alegerea dispozitivelor de prelevare a probelor de apă;

- Pregătirea dispozitivelor de prelevare pentru analiza microbiologică;

- Recoltarea probelor de apă pentru analiza fizico - chimică și microbiologică;

- Conservarea, marcarea și transportul probelor de apă;

- Întocmirea buletinului de prelevare.

Obiective:

- să pregătească dispozitivele de prelevare a probelor de apă;

- să recolteze probele de apă;

- să conserve, să marcheze și să transporte probele de apă;

- să întocmească buletinul de prelevare pentru probele de apă.

Dispozitive de prelevare: recipiente de sticlă, polietilenă, pompe, aparat de prelevare automată, recipient pentru recoltarea la adâncime.

Probe de apă: probe simple, probe medii, probe de suprafață, probe de adâncime, probe pentru determinarea oxigenului

Conservarea, marcarea, transportul reactivi de conservare unde este cazul, păstrarea la temperaturi scăzute, etichete; transport‐ lăzi frigorifice, auto.

Buletin de prelevare: nume apă, zona de prelevare, punct de prelevare, data si ora, modul de recoltare, aspectul probei in momentul recoltării, condiții meteorologice, modul de conservare, numele persoanei care a făcut recoltarea.

Recoltarea probelor de apa pentru analiza fizico‐chimica a apei, trebuie realizata astfel incat să nu modifice compoziția și calitățile apei.

Recoltarea probelor de apa pentru analiza fizico‐chimică se face în flacoane de sticlă sau polietilenă prevăzute cu dop rodat sau închise ermetic. Vasele de recoltare trebuie spălate foarte bine pentru a îndepărta orice urmă de substanțe organice sau alte impurități care ar putea denatura compoziția probei. Spălarea se face cu amestec sulfocromic și detergenți, apoi se clatesc bine cu apa de la robinet, cu apa distilata și bidistilată și în final se usucă.

Tehnica recoltării probelor de apa. În momentul recoltării, flaconul se va clati de 2‐3 ori cu apa ce urmează să fie recoltată, apoi se umple cu apa de analizat pana la refuz, iar dopul se va fixa în așa fel încât să nu rămână bule de aer în interiorul vasului.

Modul cum se face recoltarea este în funcție de sursa de apa, astfel:

- din rețeaua de distribuție apa se recoltează după ce s‐a curatat robinetul cu un tampon curat, atât pe dinafara cat și pe dinăuntru și apoi s‐a lăsat să curgă aproximativ 5 min apa stagnată pe conductă;

- în cazul distribuției intermitente, o probă se va recolta la primul jet de apă, pentru a avea prima apă care circulă prin robinet și a doua probă se va lua după doua ore de curgere continuă;

- din rezervoarele de înmagazinare, probele se vor recolta de la punctele de ieșire;

- din fântâni cu extragerea apei prin pompare, probele de apa se recoltează după o pompare de minim 10 min;

- din fântâni cu găleata, recoltarea se face introducându‐se găleata la 10‐30 cm sub oglinda apei și apoi se toarnă apa în flaconul de recoltare;

- din apele de suprafață, recoltarea se face fixând flaconul pe un suport special care îi conferă greutatea necesara pentru a pătrunde cu ușurința sub nivelul apei. Recoltarea se face pe firul apei, unde este cea mai mare adâncime, în amonte de orice influență a vreunui efluent și în aval, unde se realizează amestecul complet al apel receptorului cu efluentul;

- pentru apele reziduale se recoltează probe unice, medii și medii proporționale.