Repararea si întreţinerea maşinilor, utilajelor si instalaţiilor necesita personal muncitor cu inalta calificare si cheltuieli importante.
Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoacă ieşirii premature din uz a organelor de maşini au rezultate economice importante:
- micşorează opririle neproductive
- măresc perioada dintre reparaţii
- reduc cheltuielile pentru efectuarea acestora
- eliberează in acelaşi timp, pentru alte lucrări un număr mare de muncitori calificaţi.
Multe piese importante ale maşinilor, utiljelor si instalaţiilor au suprafeţe active insuficient protejate, fiind supuse in acest fel unei uzări abrazive intense Distrugerea suprafeţelor incepe in urma strivirii lor care se produce atat in procesul de frecare cat si in cazul lipsei unei mişcări relative precum si din cauza oboselii straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din ale cauze. Cele mai caracteristice aspecte ale interacţiunii dintre doua suprafeţe in contact sunt:
- distragerea suprafeţelor ca urmare a strivirii intalnite la Îmbinările cu pana, cu caneluri, cu filet, pentru stifturi cilindrice si reazame
- Distrugerea suprafeţelor datorita uzării si strivirii, situaţii in care funcţionează majoritatea organelor de maşini, utilaje si instalaţii: lagăre eu alunecare, bucşe, rulării fara alunecare
- exfolierea particulelor de metal si strivirea straturilor superficiale in cazul unei durităţi insuficiente a materialului si al unor presiuni mari de lucru: cuplaje, rulmenţi
- distrugerea materialului suprafeţei datorita uzării si oboselii stratului superficial, iar in unele cazuri si din cauza strivirii - situaţie caracteristica angrenajelor discurile cuplajelor
Organele maşinilor, utilajelor si instalaţiilor pot fi distruse si scoase din uz datorita cauzelor arătate mai sus, cat si unor defecte constructive sau reparaţii defectuase.
Asemenea defecte sunt:
- alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund condiţiilor de exploatare a pieselor
- alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor locurile de contact ale pieselor
- utilizarea une metode nerationale de imbinare a pieselor
- datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare
- alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafeţele in frecare
- rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor
- montarea sau reglarea incorecta a masinii,utilajului sau insralatiei
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde in mare măsura de starea sistemelor de siguranţa, de blocare a limitatoarelor de cursa. Creşterea duratei de serviciu a pieselor masinilot,utilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelot de reparare, mărirea rezistentei la uzare a pieselor, controlul uzării principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor si a mecanismelor.
Durata periodica dintre reparatii,in conditii normale de exploatare a masinilor, utilajelor si instalaţiilor depinde de durata de serviciu a pieselor principale ale acestora. Durata de serviciu a pieselor este determinata de mărimea uzurii limita, care serveşte drept criteriu pentru declasarea pieselor. Obţinerea unei producţii de o buna calitate este condiţia obigatorie pentru
stabilirea mărimii uzurii limita a organelor componente ale maşinilor utilajelor si instalaţiilor. Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe sisteme,principalele fiind următoarele:
- sistemul de reparaţii executate dupa necesitate
- sistemul de reparatsi pe baza de constata
- sistemul de reparaţii cu planificare rigida
- sistemul preventiv de reparaţii periodice planificate
Lucrările de reparaţii reprezintă ansamblul de masuri luate pentru reconditionarea sau inlocuirea pieselor componente uzate ale maşinilor, utilajelor si instalaţiilor in vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale acestora.
In funcţie de complexitatea maşinilor si utilajelor, durata de funcţionare, gradul de uzura, sunt prevăzute următoarele categorii de intervenţie: reparaţia curenta, reparaţia capitala, reparaţia accidentala.
Pentru ca utilajul sa funcţioneze fara intreruperi, sa asigure o producţie de buna calitate si o productivitate ridicata se impune ca instrucţiunile de intretinere zilnica sa fie respectate. Lucrările de intretinere pot fi efectuate de personalul care deserveşte utilajul si de personalul de intretinere care deserveşte atelierul. Lucrările de intretinere zilnica constau in: curăţirea, ungerea, supravegherea utilajului, putând fi concretizate in trei grupe in functie de perioada in care se executa:inainte de inceperea lucrului,in timpul si la terminarea lucrului. Aceste lucrări sunt desemnate de personalul care deserveşte utilajul.
Principalele lucrări efectuate de personalul de intretinere se concretizează in:
- lucrări de intretinere curenta conform prescripţiilor specifice fiecărui utilaj
- revizii tehnice periodice efectuate ca un dublu scop, de a inlatura diferite defecţiuni care au apărut in exploatare si de a stabili starea tehnica a utilajului, respectiv necesarul de piese de schimb pentru următoarea.
- reparaţie planificata
- reparaţii accidentale
- reparaţii planificate
2.CUPRINS PROPRIU-ZIS
2.1 Scop
Realizarea proiectului are ca acop activitatea scecifica, in functie de tema proiectului a unitatilor de competenta tehnice generale,a unitatilor de competenta tehnice specializate si a celor cheie,absolut necesare pentru demonstrarea ,in situatia de examen de certificare,a dobandirii calificarii de maistru mecanic. Prin executarea proiectului si prin sustinerea orala a proiectului in situatia de examen sunt vizate competentele specifice calificarii,conform standardului de pregatire profesionala
- Ion Gheorghe - Mecanic montator intretinere si reparatii in constructii de masini, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1994
- Mircea Romanita - Masini si utilaje industrial , Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti 1977
- N Huzum - Procese tehnologice, intretinerea si repararea masinilor si utilajelor din industria constructiilor de masini, Ed. Did, si Ped. Bucuresti 1977
- Nastase Bichir - Masini, aparate, actionari si automatizari, Ed. Didactica si Ped.Bucuresti 1995
- A Oprean - Actionari si automatizari hidraulice, sisteme mecano-pneumo-electrohidraulice, Ed. Tehnica Bucuresti 1983
- Sabina Hilohi - Instalatii si echipamente electrice, Ed.Didactica si Pedagogica Bucuresti 1995
- Ion Cioc - Constructii de masini si aparate electrice, Ed.Did si Ped. Bucuresti 1981
- Florin Mares - Aparate electrice - Ed. Pax Aura Mundi 2007
- Ganea N Alegerea - Expkmtarea intretinerea si repararea pompelor, Editura
Tehnica Bucuresti ,1981
- Vintila - tefan - Tennologia Imtalatiilor sanitare si de gaze, Editura Didactica
Constantinescu Ghe. si Pedagogica, Bucuresti, 1992
- Xxxx Norme Tehnice orivind proiectarea, executarea si exploatarea
sistemeior de alimentare cu gaze naturale
- xxxxCodul Tehnic ». sectorului gazelor naturale - ANRGN
- Radoi M., Huzum N. s.a. Reconditionarea pieselor, Editura Tehnica, Bucuresti. RantzG. BanuE. 1986
- Huzum N. si Rantz G. -Proc se tehnologice, intrefinerea si repararea masinilor si utilajelor ; Editura didactica si pedagogica Bucuresti, 1977.
- Barbulescu C.; Ene C s.a. Cartea Mecanicului Sef di unitatile industriale, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1983
Acest proiect face parte din industria metalurgica.Proiect pentru maistru mecanic.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
