Deșeuri industriale

"Cei care se avântă în practică înainte de a fi invățat teoria, seamănă cu marinarii care merg pe mare într-un vas fără cârmă” (Leonardo da Vinci)

Pentru a completa analogia lui Leonardo da Vinci, putem spune că un management prost al deșeurilor este comparabil cu situația în care barca noastră ia apă și noi încercăm haotic să o golim de apă fără a localiza locul pe unde se umple cu apă.

Principalul obiectiv al managementului deșeurilor pare a fi îndepărtarea acestora. La conferințele despre gestionarea deșeurilor pot fi ascultate nenumărate prezentări despre cum să transformi sau să utilizezi deșeurile în moduri cât mai ingenioase. Unii ar spune că acesta este mersul firesc al lucrurilor. Pentru început este de ajuns să acceptăm că deșeurile există, vin de undeva și că cei ce se ocupă de ele se străduiesc să le țină departe de vederea noastră.

Gestionarea deșeurilor este, înainte de toate, o reacție la deșeuri. Să-l luăm ca exemplu pe cetățeanul simplu. Este de datoria municipalității să asigure existența unor containere. Cetățeanul își varsă gunoiul acolo și nu va mai fi nici o problemă. El se poate plânge că locul este murdar, sau că recipientele pentru gunoi sunt urâte, respingătoare la atingere și ca miros. Abia la sfârsitul week-end-ului, când containerele sunt prea pline cu saci de plastic și pagini de ziar zboară în jurul gunoaielor, cetățeanul poate acuza municipialitatea că nu-și face treaba. După momentul “crucial” când își aruncă gunoiul în sac de plastic în container, pe cetățean îl cuprinde o stare de amnezie ciudată, și el uită instantaneu că ar putea avea ceva de a face cu aceste noxe.

In anii ’60 si ’70 s-a considerat că munții de gunoaie reprezintă expresia consumului și a bunăstării. Dar, în ultimii 40 de ani am început să resimțim efectele aerului poluat. “Ne-am cunoscut inamicii și ei suntem noi” spune personajul de desen animat al lui Walt Kelly. Aceasta nu înseamnă, totuși, că noi am putea menține un standard ridicat de viață fără a crea acești munți de gunoaie.

Efectele nocive ale deșeurilor (poluare, impurificare),dar mai ales cele determinate de depozitele de deșeuri necorespunzătoare amenajate sunt determinate de :

-emanațiile de gaze nocive generate de procesul descompunerii deșeurilor (gaze de fermentare ) care au ca efect poluarea aerului ;

-scurgerile și infiltrațiile din precipitații și infiltrațiile substanțelor în diluție transportate cu acestea și din umiditatea proprie a deșeurilor (levigat) care au ca efecte poluarea apelor de suprafață și a solurilor din zonele adiacente , sau ale solurilor de sub amplasamentul și implicit , ale apelor subterane.

Primul obiectiv al Politicii Uniunii Europene în domeniul gestionării deșeurilor îl constituie reducerea la minimum a efectelor negative ale generării și gestionării deșeurilor asupra sănătății populației și asupra mediului. Politica privind deșeurile urmărește reducerea consumului de resurse și favorizează aplicarea practică a ierarhiei deșeurilor”, care clasifică diferitele opțiuni de gestionare a deșeurilor, de la cea mai bună, la cea mai puțin bună pentru mediu, astfel: prevenirea, reutilizarea, reciclarea, recuperarea de energie și eliminarea prin incinerare sau depozitare. Conform acestei ierarhii se dă prioritate prevenirii deșeurilor, urmată de minimizarea cantității de deșeuri, reutilizarea deșeurilor, reciclarea, recuperarea de energie și, în ultimul rând, eliminare prin incinerare sau depozitare.

Cu toate că ierarhia deșeurilor nu trebuie privită ca o regulă rigidă, scopul deplasării spre o societate a reciclării și recuperării înseamnă că reutilizarea și reciclarea materialelor ar trebui să fie preferată valorificării energetice iar aceasta eliminării prin incinerare sau depozitare.

Mi-am ales aceasta tema, deoarece, in opinia mea, industria este un mare generator de deseuri, atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ, deci este important un management corect al deseurilor industiale.

CAPITOLUL I

CATEGORII DE DEȘEURI, NOȚIUNI, DEFINIȚII

1.1. GENERALITĂȚI

În țara noastră, noțiunea de deșeu, este definită în anexa nr. 1 A la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări prin legea nr. 426/2001: ca fiind orice substanță, un material sau obiect apărut în urma unui proces biologic (defecație, excreție, respirație, căderea frunzelor etc.) sau tehnologic (fabricarea unor piese, prepararea cimentului, a negrului de fum, spălarea cărbunilor etc.),ccare prin el însuși, fără a fi supus unei transformări, nu mai poate fi utilizat ca atare.

Sursele de poluare specifice sunt cele industriale, activitățile menajere,

mijloacele de transport auto, etc . Deșeurile, de orice fel, rezultate din multiple activități umane, constituie o problemă de o deosebită actualitate, atât datorită creșterii continue a cantității și varietății acestora, cât și datorită importanței cantității de materii prime nefolosite ce pot fi recuperate și reintroduse în circuitul economic.

Dezvoltarea urbanistică și teritorială a orașelor și creșterea nivelului de trai

antrenează producerea unei cantități tot mai mari de deșeuri menajere, stradale și

industriale. Efectele dăunătoare ale deșeurilor constau în:

- răspândirea de infecții prin agenți patogeni;

- înmulțirea unor insecte și rozătoare (răspândirea unor maladii);

- poluarea solului, apelor de suprafață și subterane, atmosferei;

- aspectul inestetic al mediului.

1. Protectiei Mediului nr.137. Monitorul Oficial al României, VII, 304, 1995

MAES, M. La mâitrise des dechets industriels. P. Johanet & Fils S.A., Paris, 1990

2. TANAK.A, M. Risk management for landfill disposal of solid waste. Solid Waste

3. Management- ISWA year book, James & James, London, 1997/1998 MAYSTRE, L., Y., DUFLON, V. Dechets urbains. Nature et characterisation. Presses

4. Polytechniques et Universitaires Romandes, Laussane, 1994 MOTTEU, H., ROUSSEAU, E. Le remploi des dechets dans l'industrie de la construction.

5. CSTC Magazine, 2, 1992, 21-31 * * * Recuperation des boues de papeterie pour l'industrie de la construction. CSTC

6. Magazine,24, 1979, 15-21 MOTTEU, H. L'industrie de la construction dans le contexte europeen. CSTC Magazine, 2,

7. 1992,15-21 SCHWARZ, E. J. Recicling networks. A building block towards a sustanable development.

8. Solid Waste Management ~ ISWA year book, James & James, London, 1997/1998, 189-191 BAAR, V. Exemplary realization of the new German ecological law on recycling. Solid

9. Waste Management - ISWA year book, James & James, London, 1997/1998, II5-119 SCHWETLICK, W. Reuse alternatives for waste materials. Solid Waste Management -

10. ISWA year book, James & James, London, 1997/1998, 128-130

11. DIRK, G. Pulverised fuel ash solve the sewage sludge problem of the waste water

industry. Waste Management, 16, 1-3, 1996, 51-55.

12. POPESCU, M, BLANCHARD, J. M., CARRE, J. Analyse et trataimentphisicochimique des rejets atmospheriques industriels. Emissions, odeurs et poussiers. Lavoisier TEC&DOC, Paris, 1998

13. NAVARO, A., REVIN, Ph. Dechets et environnment. INSA - Lyon, 1996