Contabilitatea este o stiinta si un important domeniu al practicii sociale. Ca stiinta, contabilitatea a evaluat continuu, si s-a impus tot mai mult in practica prin factorii sai, inspirand incredere in actiunile viitoare.
In ultimii ani, gandirea contabila pe plan mondial se indreapta spre cresterea gradului de conceptualizare atat prin perfectiunea principiilor teoretice fundamentale, cat si prin modernizarea aparatului sau metodologic, cu finalitate in extinderea factorilor contabilitatii in gestiunea si valorificarea patrimoniului intreprinderilor si pentru realizarea contabilitatii nationale.
Elementele definitorii proprii oricarei stiinte, deci si contabilitatii sunt:
domeniul ce formeaza obiectul de cercetare, metoda de cercetare, folosita si utilitatea acesteia in viata economico-sociala. Contabilitatea are o terminologie, un obiect si metoda proprie de cercetare a obiectului care ii demonstreaza independenta si particularitatile ei, fata de alte stiinte.
Obiectul de studiu al contabilitatii a evaluat treptat pe masura evolutiei cantitative si calitative a activitatii economice, a succesiunii modurilor de productie. Contabilitatea studieaza latura valorica a activitatii economice la nivel micro si macroeconomic, sub forma mijloacelor materiale si banesti folosite de unitatile patrimoniale in activitatea lor, proceselor economice, surselor de provenienta a mijloacelor si a rezultatelor activitatii agentilor economici.
Utilitatea contabilitatii a fost si este determinata de necesitatea unitatilor patrimoniale de a cunoaste averea de care dispune, activitatile desfasurate si rezultatele obtinute, interesul tertilor (asociati, actionari, creditori, etc.) de a sti situatia si mersul unitatii, a organelor fiscale in stabilirea impozitelor datorate.
In concluzie notiunea de contabilitate exprima atat teoria cat si practica contabila, incluzand contabilitatea ca stiinta, pe de o parte, si contabilitatea ca activitate practica, aplicativa, social utila, pe de alta parte.
Ca disciplina stiintifica contabilitatea se ocupa de stabilirea principiilor, sumelor, regulilor de prelucrare a datelor contabile, de inregistrarea documentata, ordonata si metodica a operatiilor economice si financiare privind miscarile de valori materiale si banesti, procesele economice, sursele de provenienta a acestora, precum si de controlul lor, in vederea caracterizarii generalizate a situatiei economico-financiare si a determinarii rezultatelor obtinute de catre unitatile patrimoniale pe o anumita perioada de timp, utilizand procedee proprii, de realizare a obiectului de studiu.
Ca tehnica contabila, contabilitatea cuprinde proceduri pentru aplicarea in practica a principiilor si normelor stabilite de stiinta contabila, utilizari registre, conturi, formulare, etc. in vederea obtinerii de informatii necesare luarii deciziilor, fiind o forma a evidentei economice.
Sfera obiectului contabilitatii depaseste limitele unitatilor patrimoniale si a persoanelor fizice ce desfasoara activitate comerciala economica sau social-culturala, intrucat prin contabilitatea nationala se reprezinta printr-un sistem de conturi, ansamblul operatiilor ce constituie activitatea economico-nationala, in vederea luarii deciziilor de politica economica, de fundamentare a previziunilor globale de informare a agentilor economici asupra evolutiei economiei nationale.
1. Florian Catinescu V. Dan - "Finante Publice", Editura Mirtani, Timisoara 1995
2. - Revista Tribuna Economica
nr. 2/96, 3/96, 20/97, 3/98
3. Legea Contabilitatilor nr. 82/91 R
4. "Sistemul Contabil al Agentilor Economici", Ministerul Finantelor 1994
5. Dr. C.M. Dragan - " Noua Contabilitate a agentilor economici", Editura Hercules, Bucuresti, 1993
6. - "Contabilitatea generala a economiei de
piata", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1992
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
