Tehnologii agroambientale și calitatea solurilor

1. Introducere

Cu cât tehnologia umană se dezvoltă, cu atât devine mai important studiul influenței ei asupra mediului; asupra solului, apei, aerului, florei și faunei. Problema calității componentelor ambientale a devenit o chestiune de interes public care vizează în principal asigurarea unui mod de existență sănătos și armonios lipsit de modificări bruște și puternice ale habitatelor umane și nu numai,sub influența măsurilor tehnologice.

Pe de altă parte, tehnologia însăși trebuie să facă față unor elemente ale mediului (cu care se confruntă), luând în considerare influența acestora asupra diferitelor componente ale lanțului tehnologic. Acesta explică de ce la ora actuală studiile asupra interacțiunilor dintre mediu și tehnologie, constituie o parte substanțială a eforturilor care se fac pe plan științific.

În pofida faptului că lumea tehnologică este interesată în special de rezultate și progres, fiind mai puțin preocupată de calea care conduce la atingerea acestora, interesul opiniei publice în legătură cu pericolul poluării mediului și degradării resurselor naturale sub influenta unor tehnologii a crescut în asemenea măsură, încât a devenit subiect al fundamentării strategiilor politice

2. Conceptul de calitate a solului

Folosit prin anologie cu alți termeni cum sunt calitatea aerului, calitatea mediului, noțiunea de calitatea solului introdusă relativ recent este din ce în ce mai frecvent folosită, în pofida diverselor conotații care conduc de multe ori la o serie de confuzii.

În general ideea de calitate a solului variază în funcție de modul de abordare care poartă amprenta gradului de instruire și calificare a celor implicați. Astfel:

- Pentru agricultori calitatea se referă în special la productivitate, exploatare, profit, grad de conservare a fertilității;

- Pentru silvicultori, calitatea include suport, biodiversitate, capacitate de rezistență;

- Pentru naturaliști sau geografi calitatea solului înseamnă în primul rând capacitatea lui de a se integra armonios în peisajul geografic;

- Pentru cei care se ocupă cu problema de mediu, calitatea solului integrează o serie de de caracteristici cum ar fi capacitatea de a-și îndeplini funcțiile în cadrul ecosistemului sau geosistemului, potențial în menținerea biodiversității precum și a calitățiiapei, aerului, ciclul nutrienților .

Aceasta explică într-o oarecare măsură faptul că nici până la ora actuală nu se poate vorbi despre o definiție clară și precisă a noțiunii de calitate a solului. Trebuie însă subliniată tendința manifestată în prezent de a lega această noțiune de utilizare sau întrebuințarea solului datorită faptului că acest concept implică o serie de caracteristici care definesc relații subiectiv-obiective, considerate antropocentric, referitoare la starea de satisfacere a cerințelor umane sau de gradul în care corespunde utilizărilor specifice (de a fi bun sau rău). Această tendință se accentuează pe măsura clarificării raportului sol-teren, cunoașterea solului rămânând baza necesară indinspensabilă pentru valorificarea unui teritoriu, care se faceprin completarea informației edafice cu cea referitoare la mediul ambiant (Florea, 2003).

În acest context, definiția dată de Doran și Parkin (1994) calității solului ca fiind capacitatea de a funcționa în interiorul granițelor unui ecosistem pentru susținerea productivității biologice, menținerea calității mediului și asigurarea sănătății viețuitoarelor și habitatului este cea mai utilizată fiind conformă cu principalele funcții ale solului. Întrucâtaceastă capacitate de funcționare poate suferimodificări rezultate din utilizarea terenului și deciziile manageriale putem considera că în sens larg calitatea solului poate fi folosită ca un indicator al sustenabilității (Doran și colab. 1996).

Calitatea solului integrează o serie de însușiri native (naturale) care pot determina anumite restricții în privința folosirii, precum și o serie de însușiri dobândite în urma unor intervenții antropice, care pot modifica pozitiv sau negativ însușirile naturale.

Cu alte cuvinte în condițiile unui ecosistem natural un sol va avea o altă calitate comparativ cu cea pe care o va avea în condițiile unui sistem managerial.

Utilizate în mod irațional și iresponsabil măsurile antropice au ca efect degradarea și poluarea mediului edafic afectând nu numai calitatea ci și sănătatea solului. Noțiunile de calitate și sănătate a solului sunt distincte. În comparație cu calitatea solului noțiunea de sănătate a solului are o conotație abstractă dată de dificultatea precizării anumitor parametrii care pot fi integrați acestui concept (DeKimpe, 2002). În pofida acestuia aspect, există o serie de factori dăunători sănătății solului care sunt ușor de identificat fiind legați de poluarea industrială, practicile de depozitare a deșeurilor, așezările urbane, tehnologiile agricole sau alte practici folosite în ferme ș. a.

Problema folosirii unor indicatori siguri ai calității solului constituie o condiție sine qua non în evaluarea degradării solului precum și a necesității și nivelului de remediere

Alabouvette C. (1986) - Fusarium-wilt suppresive soils from the Chateaurenard region: a review of a 10-year stady Agronomie 6: 273-284

Andrews S.S, Flora C.B., Mitchell J.P., Karlen D.L. (2003). - Growers perception and acceptance of soil quality indices. Geoderma v. 114, 3-4, 187-213.

Blum W. E. F., 2002, The role of soils in sustaining society and the environment: reality and challanges for the 21th Century, 17th WCSS, 14-21 August, Thailand.

Brady N.C.,Weil R.R. (2002) - The Nature and Properties of Soils.13 th.ed.Pearson Education,960p.

Cameron K., Beare M., McLaren R., Di H. (1998) - Selecting physical, chemical biological indicators of soil quality for degraded or polluted soil. Trans World Cong. Soil Sci. Montpellier, Symp. 37.

Crăciun C. (2000) - Mineralele argiloase din sol. Implicațiile în agricultură. Ed. G.N.P. Minischool București

Crăciun C., Kurtinecz (1983) - Contribuții la cunoașterea influenței fertilizării îndelungate asupra mineralelor din fracțiunea argiloasă a unor soluri din NV României Public SNRSS 21B, 65 - 76

Crăciun C., Kurtinecz (1987) - Influența amendării asupra mineralelor argiloase din luvisolul albic de la Livada. Volum Omagial SCA Livada, 157 - 168.

Crăciun C.,Victoria Mocanu,Sorina Dumitru (2004) Mineralogia și calitatea solului.Stiința Solului,v.XXXVIII,nr.1-2,123-145

DeClerk F., Singer M.J., Lindert P. (2003) - A 60 - year hystory of California soil quality using paired samples. Geoderma 114, 3-4, 215-230.

DeKimpe C. (2002) - Soil functions in managed ecosystems: the need for a balance.

Trans 17th World Cong Soil Sci Bangkok Sym 65.

DeKimpe C.R.., Prasittiketlh J. (2002) - Soil indicators for sustainable land use. Trans 17th World Cong Soil Sci Sym. 32.

Dick R.P. (1997) - Soil enzyme activities as integrative indicators of soil heath. In Biological Indicators of Soil Health (ed. Pankhurst et al.) CAB International new Youk, 121 - 156.

Doran J.W., Parkin T..B. (1994) - Defining and assessing soil quality Special Publication No 35 SSSA, Soil Sci of Am. Madison WI, USA In Defining Soil Quality for a Sustainble Environment (ed. Doran, Coleman, Bezdicek, Stewat) 3- 21

Doran J. W., Sarrantonio M., M.A Liebig (1996) - Soil health and sustainability in Advances in agronomy (ed Spaks) vol. 56. Academic Presss San Diego, CA., 1- 54

Dumitru M., Ștefănescu S. L., Simion Paranici Simona, Lungu Mihaela (coord.), 2000, Strategy to Sustainable Agriculture in Romania Danube Basin: An Organic vs. Conventional Agriculture Approach, Ed. Triade, Cluj.

Dumitru Elisabeta, Nicolaescu Marioara, Enache Roxana, Calciu Irina, Bulică I., (2000):

„The influence of reduced tillage on soil and crop ziled in Romania”. Proceedings of 2nd Workshop and International Conference on „Subsoil Compaction”, Godollo

Dumitru Elisabeta, Enache Roxana, Motelică D.M., Teodorescu Elena, (1995):

„Modificarea proprietăților solului brun-roșcat de la Vidra determinate de aplicarea unor tehnologii în legumicultură”. Simpozionul ecotehnologii și ecotehnici de lucrare a solului în horticultură, Vidra, iunie, 1995;

Elisabeta Dumitru, Roxana Enache, M. Dumitru, P. Guș:,(1999) „Efecte remanente ale unor practici agricole asupra stării fizice a solului”, Ed. Roprint, Cluj,

Dumitru Elisabeta, Nicolaescu Marioara, Enache Roxana, Calciu Irina, Bulică I., 2000:

„The influence of reduced tillage on soil and crop ziled in Romania”. Proceedings of 2nd Workshop and International Conference on „Subsoil Compaction”, Godollo, 29-31 May 2000, vol. 2, 6-12.

Elisabeta Dumitru și colab.:,2005 „Lucrarea conservativă a solului între tradiție și perspectivă în agricultura durabilă”, Ed. Estfalia, București,

Florea N. (2003) - Degradarea,protecția și ameliorarea solurilor și terenurtilor,București310p.

Florea N.,P.Ignat (2007) - Despre calitatea solului și evaluarea acesteia.Rev.Pădurilor Nr.4,Anul 122.

FAO, 1999, SOVEUR, Mapping of Soil and Terrain Vulnerability in Eastern and Central Europe-Scale 1 : 2 500 000, 1997-1999, ISRIC Waggeningen, Olanda.

...