Bolile viței de vie

Argument

O problema dificila a viticulturii contemporane, cu tendinta de crestere in viitor,o reprezinta sensibilitatea soiurilor existente, in cultura, la atacul de boli specifice. Prevenirea daunelor, care pot sa ajunga pana la compromiterea totala a recoltei de struguri, impune aplicarea de tratamente costisitoare, care pot reprezenta pana la 30-35% din cheltuielile de productie.

Pesticidele folosite in combaterea bolilor, pe langa efectul lor favorabil, sporesc gradul de agresivitate al acestora si contribuie la poluarea mediului si a recoltei de struguri, atunci cand nu sunt folosite rational.

Cu toate neajunsurile pe care le prezinta pesticidele, pana la obtinerea si promovarea in practica a unor soiuri de vita roditoare, rezistente sau macar tolerante, fara masuri de prevenire si combatere a bolilor,productia de struguri ramane incerta si in modasemanator calitatea acesteia.

Pentru ținerea sub control a bolilor, se va acorda o deosebită atenție efectuării tratamentelor fitosanitare în plantațiile cu viță de vie, care se aplică periodic, la 10-12 zile, în funcție de condițiile climatice și de produsele utilizate.

Pentru a avea eficiența scontată, la fiecare tratament trebuie folosită altă gamă de produse sau, în cel mai rău caz, un produs poate fi folosit la cel mult două tratamente.

Folosirea acelorași produse pentru efectuarea mai multor tratamente scade eficiența acestora, din cauza dezvoltării unor sușe de rezistență în populațiile de agenți patogeni.

Deoarece substanțele chimice de combatere au efecte poluante asupra mediului înconjurător, măsurile de protecție fitosanitară trebuie aplicate în complex (combaterea integrală). Bolile criptogamice sunt bolile care produc cele mai însemnate pagube culturii viței de vie. În strategia de combatere a acestor boli, metodele cele mai eficiente sunt, din păcate, metodele chimice.

Acest proiect este structurat in 3 capitole si se desfasoara pe 22 de pagini.

In primul capitol am definit notiunile de sanatate si de boala pentru plante si am clasificat bolile in functie de factorii care le determina.

In capitolul 2 am prezentat notiuni generale despre cultura vitei de vie de- a lungul timpului, pe plan mondial.

In ultimul capitol am descris principalele bolile care afecteaza cultura vitei de vie.

CAPITOLUL I

GENERALITATI DESPRE BOLILE PLANTELOR

1.1.Notiuni introductive

Plantele agricole sunt afectate în dezvoltarea lor de la sămânță până la recoltare, precum și în perioada de păstrare, de numeroși factori biotici (microorganisme) și abiotici, care pot influența sănătatea lor luată individual și a culturii privită din punct de vedere populațional.

1.2. Definiția bolii

Pentru a înțelege ceea ce înseamnă starea de boală, trebuie mai întâi definită, noțiunea de sănătate.

Prin sănătate se înțelege funcționarea normală a unui sistem viu, ale cărui procese oscilează în cadrul limitelor normale ale adaptabilității organismului și care, în final, duc la realizarea potențialului genetic, și a ciclului biologic, precum și la obținerea unei recolte optime (Baicu, 1989).

In opozitie cu notiunea de sanatate se afla notiunea de boala, care a fost definită ca ,,o alterare dăunătoare a unuia sau a mai multor procese ordonate ale unui sistem viu, cauzată de către un factor primar . Când sistemul viu este alterat în afara limitelor sale normale de toleranță facilă, este bolnav, iar dacă este împins în afara limitelor sale de toleranță absolută, el „moare" (Bateman, 1976).

Trecerea de la starea de sănătate la starea de boală este un proces treptat, care presupune o situație intermediară care poate fi reversibilă, cu revenire spre sănătate, dacă factorii care au indus-o dispar sau își reduc intensitatea acțiunii. Starea intermediară are multe elemente comune cu starea de stress și poate fi definită ca o situație între sănătate și boală, care se caracterizează mai ales prin dereglarea proceselor informaționale.

Perturbarea metabolismului si alte fenomene premergatoare aparitiei bolii , ca si boala propriu- zisa se produc sub influenta diferitilor factori, care reprezinta de fapr cauza bolii.

1.3.Clasificarea bolilor

În funcție de natura factorilor care produc îrnbolnăviri, bolile plantelor se clasifică astfel :

- Boli neparazitare, produse de acțiunea nefavorabilă a unor factori externi (temperatură,

umiditate, lumină, substanțe poluante etc.) sau interni, proprii plantei (respirație, metabolism dereglat în general etc). Din punct de vedere populațional al culturii agricole, există adesea o multitudine de manifestări de acest tip induse de tasare (strat de sol mai dens ce apare la arături repetate la aceeași adâncime), zone cu exces de apă, exces de săruri, zone cu reziduuri fitotoxice de erbicide etc.

- Boli parazitare, provocate de diferiți patogeni : virusuri, microorganisme, alge, plante

superioare parazite (antofite). Aceste boli se clasifică, în funcție de cauza lor, astfel:

viroze -boli produse devirusuri;

micoplasmoze- boli produse de microorganisme asemănătoare micoplasmelor ;

bacterioze - boli produse de bacterii ;

rickettioze- boli produse de ricketsii ;

micoze- boli produse de ciuperci ;

antofitoze- boli produse de plante superioare (antofite) ;

lichenoze- boli produse de licheni;

ficoze- boli produse de alge ;

flageloze - boli produse de flagelate.

1.VITICULTURA - Liviu Dejeu - Editura Ceres, 2010

2.FITOPATOLOGIE AGRICOLA - T.Baicu, T.E.Sesan, Editura Ceres, 1996